Ce au spus în Parlament candidații la CCR. Licu şi-a justificat notele mici din facultate

Ce au spus în Parlament candidații la CCR. Licu şi-a justificat notele mici din facultate

Toţi candidaţii propuşi de partide pentru funcția de judecător la CCR au primit miercuri aviz favorabil în comisiile juridice din Camera Deputaţilor, respectiv Senat.

citizen

Plenul Camerei Deputaţilor, respectiv Senatului urmează să dea votul final pe 3 mai.

Comisia de la Cameră a avizat favorabil azi candidaturile lui Bogdan Licu, Cristi Danileţ şi Ioan Sabău-Pop.

Preşedintele comisiei, Laura Vicol Ciorbă, a precizat că votul a fost dat din perspectiva îndeplinirii condiţiilor profesionale pentru a candida la această funcţie, plenul Camerei fiind suveran şi va decide, prin vot, asupra persoanei care va fi numită la CCR, relatează Agerpres.

citizen

Deputatul USR Stelian Ion a solicitat să se dea un vot separat pentru cei trei candidaţi. În urma respingerii acestei propuneri, acesta a anunțat că reprezentanţii formaţiunii sale nu participă la vot.

Miercuri, Comisia Juridică i-a audiat pe cei trei candidaţi: prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu, propus de PSD; pe judecătorul Cristi Danileţ, susţinut de USR, şi pe profesorul universitar Ioan Sabău-Pop, din partea AUR.

Bogdan Licu: "În facultate a trebuit să-mi întreţin familia"

citizen

Bogdan Licu, prim-adjunctul procurorului general, propus de PSD pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională, a afirmat miercuri că experienţa profesională pe care a acumulat-o l-a adus la "o maturitate a activităţii ca jurist şi ca om", menţionând că va contribui la coeziunea din cadrul CCR, astfel încât să primeze interesul cetăţeanului şi instituţia să aibă o imagine bună.

"CCR, ca şi CSM, unde am activat, este un organ colegial. Într-un organ colegial nu poţi să activezi dacă nu colaborezi, nu discuţi cu colegii, dacă nu eşti capabil să-ţi prezinţi punctele de vedere profesionist, argumentat, dar în acelaşi timp să ai răbdarea şi calmul necesar să asculţi şi opiniile celorlalţi, doar aşa poţi ajunge la un consens şi la a adopta hotărârile în spiritul legii şi al Constituţiei.

Cred că voi reuşi să contribui la coeziunea din cadrul CCR, cred că voi reuşi să stimulez un dialog mai mare între CCR şi, de exemplu, Curtea de Justiţie a UE şi să ne armonizăm poziţiile între noi, astfel încât să primeze interesul cetăţeanului şi CCR să aibă o imagine bună", a spus Licu la audierile din Comisia Juridică.

El a adăugat că de-a lungul carierei a fost pus în situaţii dificile şi toate acestea l-au făcut să crească gradul de responsabilitate a deciziilor pe care le ia.

"Proiectul meu profesional ca magistrat a început pe 1 decembrie 1996, când mi-am început activitatea la Parchetul de pe lângă Judecătoria 3 Bucureşti. După care, în anul 2000, am promovat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, iar în 2001, pe 15 aprilie, am fost numit în prima funcţie importantă, şef al Secţiei de supraveghere de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Cea mai grea secţie din Ministerul Public în acel moment.

Am rămas în funcţie până în anul 2006, când am fost ales ca membru al CSM, unde am activat timp de 6 ani, după care, în 2013, după un scurt stagiu la Oficiul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, am fost numit în funcţia de prim-adjunct al procurorului general, ulterior am fost adjunct al procurorului general, după care începând din 2020 am fost numit din nou în funcţia de prim-adjunct al procurorului general", a precizat Bogdan Licu.

Răspunzând întrebărilor adresate de deputaţii USR, Licu a menţionat că nu îi fac cinste notele obţinute în facultate.

"Nu pot să spun că îmi fac cinste notele de la facultate, nu este o scuză, dar ştiţi că muncesc de la 18 ani, tatăl meu a decedat când eram mic şi în facultate a trebuit să-mi întreţin familia", a afirmat el.

Ioan Sabău-Pop: Trei judecători ai CCR ar trebui propuşi de mediul academic

Candidatul propus de AUR pentru funcţia de judecător la CCR, profesorul universitar Ioan Sabău-Pop, a declarat, la rândul său, că este nevoie de o serie de modificări legislative, inclusiv de revizuirea Legii fundamentale, astfel încât activitatea CCR să fie "primenită".

"Doresc să aduc o contribuţie şi am energia şi experienţa potrivite pentru a contribui la modernizarea statului român, la aşezarea şi ordonarea raporturilor de putere, pentru că asta face CCR, cum face un judecător la instanţă, în conformitate cu evoluţia şi progresul societăţii româneşti. (…) Ar fi nevoie de o serie de modificări, inclusiv de revizuirea Constituţiei, care să ducă la primenirea activităţii Curţii Constituţionale şi la celelalte autorităţi ale statului", a spus Ioan Sabău-Pop.

Candidatul propus de AUR la CCR a precizat că trei judecători ai Curţii ar trebui propuşi de mediul academic, de Academia Română şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar într-un complet de judecată să nu fie acceptaţi mai puţin de nouă membri.

El a arătat că a depus un CV într-o formă "mai civilizată şi mai modestă", în care nu a trecut toată activitatea sa ştiinţifică. Ioan Sabău-Pop a precizat că a fost judecător la instanţele din Harghita şi Mureş, preşedintele secţiei civile la Tribunalul Mureş şi preşedinte de tribunal. El a menţionat că nu este membru AUR şi că a lucrat la mai multe excepţii de neconstituţionalitate.

Peter Eckstein-Kovacs vrea o soluție de compromis pentru CCR

Tot azi au avut loc în Comisia Juridică a Senatului audierile candidaților, pentru că şi această cameră trebuie să desemneze în luna mai un judecător la CCR.

Cei trei candidați - Iuliana Scântei, şefa Comisiei Juridice din Senat (PNL), Peter Eckstein-Kovacs, susţinut de USR, și Radu Ghidău, fost deputat PNȚCD, propus de AUR, au primit aviz favorabil.

Candidatul USR, Peter Eckstein-Kovacs, fost senator UDMR, a declarat că atribuţia CCR de emitere a unor decizii în legătură cu anumite conflicte instituţionale dintre autorităţile publice "a stârnit şi va stârni valuri".

"Ceea ce cred eu, raportat la Curtea Constituţională, că una dintre atribuţiile CCR a stârnit şi va stârni valuri, este competenţa lor de a emite un punct de vedere şi o decizie în legătură cu conflictele instituţionale dintre autorităţile publice. Ceea ce înseamnă că, din acest punct de vedere, Curtea Constituţională este puţin un judecător al celorlalte instituţii publice din statul român", a afirmat Peter Eckstein-Kovacs, propus în locul Monei Pivniceru, căreia îi expiră mandatul.

În ce privește desemnarea la CCR doar a unor persoane apolitice, Eckstein-Kovacs a spus că nu are nimic împotrivă ca parlamentarii "să fie puşi mai la o parte la candidaturile la Curtea Constituţională".

"Nu m-aş opune unei astfel de idei. Sunt argumente pro - ca da, să fie excluşi cei care au făcut politică. Eu cred că este o soluţie de compromis, ceea ce s-a conturat la un moment dat în spaţiul public, să fie o distanţă de ani de la întreruperea funcţiei politice sau apartenenţei de partid şi până la candidatură. Practic, e o soluţie de mijloc. Nu am nimic împotrivă ca parlamentarii să fie dacă nu respinşi, dar puşi aşa, mai la o parte, la candidaturile pentru Curtea Constituţională", a spus Peter Eckstein-Kovacs.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇