Exclusiv Ambasadoarea Suediei: Știind de ce este capabil Putin, trebuie să ne pregătim și pentru acțiuni mai dure

<span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Exclusiv</span> Ambasadoarea Suediei: Știind de ce este capabil Putin, trebuie să ne pregătim și pentru acțiuni mai dure

Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei arată ce este Putin dispus și capabil să facă. Este o amenințare pentru noi toți și trebuie să fim pregătiți pentru posibilitatea unui comportament similar și în imediata noastră vecinătate. Suedia schimbă tradiția politică de 200 de ani a neutralității și neparticipării la alianțe militare, afirmă Excelența Sa, Therese Hydén, ambasadoarea Suediei în România.

Într-un interviu acordat în exclusivitate spotmedia.ro, Therese Hydén a explicat deciza aderării și a comentat opoziția Turciei.

Iată principalele declarații:

  • Este dreptul nostru să luăm deciziile care privesc propria securitate, așa cum ar trebui să fie și în cazul Ucrainei.
  • Referirile lui Putin la armele nucleare sunt îngrijorătoare. Rușii au fost pregătiți să accepte și să legitimeze un asemenea scenariu, iar pragul de toleranță pentru amenințarea folosirii armelor nucleare este în mod cert mai scăzut.
  • Suntem conștienți de afirmațiile președintelui Erdogan și au fost realizate mai multe contacte între țările noastre pentru a clarifica lucrurile, inclusiv discuția dintre ministrul nostru de Externe cu omologul turc. Remarcăm opiniile altor câteva țări, cum ar fi SUA și Germania, precum și a secretarului general al NATO, că problemele trebuie și vor fi rezolvate.
  • Nu depindem de petrol și gaz rusesc pentru electricitate.
  • Putin împinge Rusia într-un totalitarism tot mai accentuat, sporesc represiunea, oprimarea presei, încarcerarea și asasinarea celor cu viziuni opuse. Și nu credem că această situație se va îmbunătăți curând.
  • Putin dorește ca prin această agresiune să schimbe ordinea de securitate europeană. Este un atac asupra democrației care va avea efecte pentru Europa, America de Nord și nu numai, pentru mult timp.
  • Criza economică este deja aici, povara suplimentară a războiului este vina lui Putin.
  • Trebuie să ne pregătim pentru viitoare provocări economice și să ne concentrăm pe găsirea de soluții la unele situații urgente.
Suedia a luat o decizie rapidă și neașteptată de a adera la NATO. Norvegia, Danemarca și Islanda sunt în alianță de la înființarea acesteia. De ce acum și de ce abia acum, deși cooperarea militară a Suediei cu NATO a fost extinsă?

Agresiunea ilegală, neprovocată și brutală asupra Ucrainei a dat naștere unei deteriorări structurale și de lungă durată a ordinii de securitate europene și a arătat dorința Rusiei de a recurge la logica de mare putere din perioada Războiului Rece.

Această situație generează consecințe extinse și de durată pentru toate țările europene, inclusiv Suedia. De aceea, a trebuit să regândim cum să garantăm cel mai bine securitatea țării noastre.

Aceste premise au fost oficializate printr-o dezbatere în cadrul unui grup de lucru alcătuit din toate cele opt partide police din Parlamentul suedez (Riksdag), grup condus de ministrul de Externe.

Toate partidele au fost de acord cu analiza referitoare la noua situație de securitate, ca urmare a agresiunii rusești, iar șase dintre ele au apreciat că această nouă situație impune aderarea Suediei la NATO.

Totodată, majoritatea populației Suediei și-a exprimat în sondaje de opinie dorința de a adera la NATO. Guvernul suedez a decis pe 16 mai să informeze NATO despre dorința noastră de aderare.

Asta înseamnă că Suedia schimbă tradiția politică de 200 de ani a neutralității și neparticipării la alianțe militare.  Dar și în această perioadă am acceptat clauza de solidaritate a Cartei UE și am fost o țară parteneră pentru NATO.

Când NATO a fost creată, Suedia nu a putut adera, mai ales din cauza situației Finlandei, vecinul nostru cel mai apropiat, care are cea mai lungă frontieră cu Rusia. Istoria, securitatea și viitorul Suediei și Finlandei sunt strâns legate.

Deși am luat individual deciziile de securitate, faptul că Finlanda și Suedia au luat această hotărâre în același timp va ridica pragul de toleranță pentru conflictele militare și va avea un efect descurajant în nordul Europei.

Suedia s-a simțit în pericol real de a fi atacată de Rusia?

În mod cert, agresiunea Rusiei asupra Ucrainei arată ce este Putin dispus și capabil să facă. Este o amenințare pentru noi toți și trebuie să fim pregătiți pentru posibilitatea unui comportament similar și în imediata noastră vecinătate. Decizia de a adera la NATO face parte din acest raționament.

Hotărârea țărilor nordice de a adera la NATO va avea “consecințe politice și militare serioase”. Decizia aceasta nu l-ar putea înverșuna și mai tare pe V. Putin?

Da, aceasta a fost retorica anterioară a lui Putin, de care trebuie să fim conștienți. Dar reacția lui Putin după ce Suedia și Finlanda au luat hotărârea a fost mai puțin amenințătoare.

A spus că nu vede o problemă și o amenințare directă la adresa Rusiei, dar că totul depinde de infrastructura militară care va fi amplasată în cele două țări.

Evident, Putin nu se aștepta ca brutala sa agresiune asupra Ucrainei să aibă ca rezultat aderarea Suediei și a Finlandei la NATO.

Dar este dreptul nostru să luăm deciziile care privesc propria securitate, așa cum ar trebui să fie și în cazul Ucrainei. Știind de ce este capabil Putin, știm și că trebuie să ne pregătim și pentru acțiuni mai dure, dar nu vedem o amenințare militară iminentă.

Vă temeți că, tot mai izolat, V. Putin va folosi arme de distrugere în masă?

Armele nucleare sunt o componentă cheie a strategiei Rusiei de descurajare, iar Rusia are capabilități nucleare desfășurate în vecinătatea Suediei, inclusiv în regiunea Mării Baltice.

Desigur că referirile lui Putin la armele nucleare sunt îngrijorătoare. Rușii au fost pregătiți să accepte și să legitimeze un asemenea scenariu, iar pragul de toleranță pentru amenințarea folosirii armelor nucleare este în mod cert mai scăzut.

Secretarul general NATO a spus că țările nordice vor fi primite cu brațele deschise. În schimb, președintele Turciei susține că acceptarea Suediei și a Finlandei în NATO ar fi o eroare. R.T. Erdogan acuză Suedia că susține PKK și spune că va refuza să discute cu negociatorii suedezi. Cum răspundeți la acuzațiile președintelui turc și cum intenționați să-i schimbați poziția? Vă așteptați la un proces de aderare scurt sau la negocieri dificile?

Este de competența membrilor NATO să accepte Suedia și Finlanda ca noi membri, un proces care, desigur, sperăm că va fi rapid, atât pentru a reduce la minimum posibil perioada de vulnerabilitate de toate felurile, dar și pentru a fi apți să contribuim cât de repede la apărarea colectivă a NATO, în beneficiul Alianței.

Suedia vă aduce capabilități  importante printre care avioane de luptă, radare, submarine și cunoștinte despre Rusia. Am înțeles că Suedia va fi considerată un atu suplimentar pentru Alianță.

Suntem conștienți de afirmațiile președintelui Erdogan și au fost realizate mai multe contacte între țările noastre pentru a clarifica lucrurile, inclusiv discuția dintre ministrul nostru de Externe cu omologul turc.

Remarcăm opiniile altor câteva țări, cum ar fi SUA și Germania, precum și a secretarului general al NATO, că problemele trebuie și vor fi rezolvate.

Ce schimbări ale politicii de apărare trebuie să facă Suedia după aderare? Mai mulți soldați, mai multe baze, cheltuieli mai mari?

Aderarea la NATO presupune contribuția la bugetul comun, ceea ce Suedia este, desigur, pregătită să facă. Chiar dinainte de a fi decis aderarea la NATO, Suedia hotărâse să majoreze cheltuielile militare la 2% din PIB.

Acest proces a început deja și include, spre exemplu, suplimentarea capabilităților militare și a personalului de pe insula Gotland din Marea Baltică.

Una dintre marile probleme este dependența țărilor europene de petrolul și gazul rusești. Care este situația Suediei?

Suedia este binecuvântată cu multă hidroenergie. Împreună cu alte surse regenerabile și energia nucleară, suntem pe cale să renunțam la energia fosilă ca sursa de electricitate în Suedia.

Deci nu depindem de petrol și gaz rusesc pentru electricitate. Suedia folosește numai 2% gaz pentru electricitate în total și jumătate din această cantitate vine din Rusia.

8% din tot petrolul brut importat de Suedia provine în mod tradițional din Rusia. Va fi posibil să-l înlocuim pe tot.

Liderii europeni văd diferit drumul spre pace în Ucraina. Boris Johnson este extrem de intransigent, în timp ce Emmanuel Macron consideră că Rusia nu trebuie umilită. Care este poziția Suediei? Rusia trebuie zdrobită militar sau Vladimir Putin ar trebui să primească o ieșire acceptabilă? 

Rusia comite o agresiune ilegală și neprovocată asupra Ucrainei. Au fost comise crime de război și alte încălcări ale dreptului internațional umanitar.

În plan intern, Putin împinge Rusia într-un totalitarism tot mai accentuat, sporesc represiunea, oprimarea presei, încarcerarea și asasinarea celor cu viziuni opuse. Și nu credem că această situație se va îmbunătăți curând. 

Ce schimbări geopolitice credeți că va provoca acest război? UE și NATO vor ieși întărite sau, dimpotrivă, criza economică va eroda solidaritatea?

Agresiunea împotriva Ucrainei a dus la o remarcabilă unitate și solidaritate în cadrul UE. Putin nu se aștepta la așa ceva.

Mai degrabă, el spera să creeze fisuri între țările noastre și să semene frica printre noi. În schimb, sancțiunile severe împotriva Rusiei sunt aplicate unitar. Două țări nordice, Suedia și Finlanda, sunt pregătite să adere la NATO.

Putin dorește ca prin această agresiune să schimbe ordinea de securitate europeană, care include dreptul țărilor la granițele lor, la libertate și la alegerea propriilor politici de securitate.

Este un atac asupra democrației care va avea efecte pentru Europa, America de Nord și nu numai pentru mult timp.

Criza economică este deja aici, inclusiv ca urmare a pandemiei de Covid, iar războiul o agravează. Să ne amintim că povara suplimentară a războiului este vina lui Putin.

Trebuie să ne pregătim pentru viitoare provocări economice și să ne concentrăm pe găsirea de soluții la unele situații urgente, precum asigurarea exportului de cereale din Ucraina, de care depind atât de multe țări din lume. Este grozav că România ajută în această privință, de exemplu, prin portul Constanța.

Aici interviul original în limba engleză