Tot mai multe țări se angajează să apere Suedia și Finlanda dacă sunt atacate. Și România a transmis un mesaj

Tot mai multe țări se angajează să apere Suedia și Finlanda dacă sunt atacate. Și România a transmis un mesaj

Statele nordice au reacționat după anunțurile din țările vecine Suedia și Finlanda privind dorința de aderare la NATO.

Norvegia, Danemarca și Islanda au remis o declarație comună prin care se angajează să își apere statele vecine dacă sunt atacate pe parcursul procesului de aderare.

„Împreună cu Danemarca și Islanda, Norvegia e pregătită să ajute vecinii nordici cu orice mijloace e nevoie, dacă vor fi victime ale unor agresiuni pe teritoriile lor înainte să obțină statutul de membru NATO”, precizează, în declarație, premierul norvegian Jonas Gahr Stoere.

Și Franţa a anunțat că „va fi alături de Finlanda şi Suedia” în caz de agresiune.

"Orice stat care ar încerca să testeze solidaritatea europeană, printr-o ameninţare sau o agresiune împotriva suveranităţii lor prin orice mijloace, trebuie să aibă certitudinea că Franţa va fi alături de Finlanda şi Suedia", a scris preşedinţia franceză într-un comunicat.

"Franţa îşi reafirmă angajamentul în temeiul articolului 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi este pregătită să consolideze cooperarea în domeniul apărării şi securităţii cu aceşti doi parteneri, prin consultări strategice la nivel înalt şi interacţiuni militare întărite", a continuat Palatul Elysée.

Articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona este o clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE.

Și Marea Britanie s-a angajat să apere cele două țări. Premierul Boris Johnson a mers săptămâna trecută într-o vizită fulger în cele două țări și a semnat și acorduri în acest sens. Acestea presupun o cooperare mai strânsă între serviciile de informații, exerciții militare comune iar, în cazul în care cele două țări ar fi atacate, Marea Britanie e obligată să asigure asistență militară.

Ziua 82 de război în Ucraina - desfăşurarea evenimentelor

Și din partea UE au venit reacții. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a apreciat că va crește contribuţia Uniunii Europene la acţiunile NATO de apărare.

„Prin decizia Suediei de a aplica pentru a deveni membră NATO alături de partenerul său strategic Finlanda, securitatea noastră devine mai puternică. Salut decizia Suediei, care va fi în beneficiul apărării şi securităţii noastre colective. Contribuţia Uniunii Europene la acţiunile NATO pentru descurajare militară este din ce în ce mai nepreţuită", a subliniat Charles Michel.

Și din România, președintele Klaus Iohannis a salutat decizia.

„Odată cu alăturarea Suediei și Finlandei familiei NATO, Alianța noastră va fi mai puternică decât a fost vreodată”, a transmis pe Twitter Iohannis, adăugând că România susține „pe deplin un proces rapid de aderare la NATO”.

Premierul Suediei, Magdalena Andersson, a confirmat că ţara sa va solicita aderarea la NATO, schimbând astfel o istorie lungă de neutralitate militară. Asta după ce, duminică, și Finlanda a confirmat oficial că vrea să devină membră NATO.

Spre deosebire Norvegia, Danemarca şi Islanda, care au fost de la început state membre ale alianţei, Suedia şi Finlanda nu au aderat la NATO din motive istorice şi politice. Ambele ţări au adoptat o politică externă neutră în timpul Războiului Rece, cu precizarea că Finlanda, care îşi declarase independenţa faţă de Rusia în 1917 şi cu care are o graniţă de 1.300 de kilometri, a adoptat un proces cunoscut ca “finlandizare”, acceptând practic din când în când cererile sovietice.

Dacă pentru Finlanda ameninţarea Rusiei este mai tangibilă, Suedia a decis să nu adere la NATO pentru a nu-i crea probleme ţării vecine, cu care a avut o strânsă legătură de lungul anilor. Iar acum Suedia urmează exemplul Finlandei.