Finlanda a anunțat că aderă la NATO

Finlanda a anunțat că aderă la NATO

Finlanda vrea să devină membră Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi îşi va depune candidatura în acest sens.

Anunțul a fost făcut duminică de preşedintele şi premierul acestei ţări nordice, o consecinţă directă a invaziei ruse în Ucraina, informează agenţiile de presă internaţionale.

"Aceasta este o zi istorică. O nouă epocă începe", a declarat preşedintele finlandez Sauli Niinisto, în timpul unei conferinţe de presă.

Liderii finlandezi speră ca paşii necesari la nivel naţional, inclusiv votul din Parlament, care are ultimul cuvânt, să necesite doar câteva zile.

După aceea, în mod normal, ratificarea aderării noilor membri ar putea dura un an, după cum au declarat diplomaţi ai NATO pentru Reuters. Votul trebuie să fie unanim, iar o problemă ar putea să fie Turcia, care a anunțat deja că nu privește cu ochi buni posibila aderare a Finlandei la NATO. Totuși, procesul ar putea fi grăbit. Duminică, ministrul de externe Annalena Baerbock a anunțat că Germania a făcut toate pregătirile pentru un proces rapid de ratificare în cazul în care Finlanda și Suedia decid să solicite aderarea la NATO.

Spre deosebire de alte ţări nordice, ca Norvegia, Danemarca şi Islanda, care au fost de la început state membre ale alianţei, Suedia şi Finlanda nu au aderat la NATO din motive istorice şi politice. Ambele ţări au adoptat o politică externă neutră în timpul Războiului Rece, cu precizarea că Finlanda, care îşi declarase independenţa faţă de Rusia în 1917 şi cu care are o graniţă de 1.300 de kilometri, a adoptat un proces cunoscut ca “finlandizare”, acceptând practic din când în când cererile sovietice.

Dacă pentru Finlanda ameninţarea Rusiei este mai tangibilă, Suedia a decis să nu adere la NATO pentru a nu-i crea probleme ţării vecine, cu care a avut o strânsă legătură de lungul anilor. Iar acum Suedia va urma cel mai probabil exemplul Finlandei.

Pentru Finlanda şi Suedia, aderarea la NATO nu ar însemna construirea unor noi baze militare semnificative, ci mai degrabă mai multe exerciţii militare comune, crede fostul premier suedez Carl Bildt.