De ce nu sunt Finlanda și Suedia deja în NATO şi ce va însemna aderarea lor

De ce nu sunt Finlanda și Suedia deja în NATO şi ce va însemna aderarea lor

Finlanda și Suedia se pregătesc să ceară aderarea la NATO, pe fondul războiului declanşat de Rusia în Ucraina. Într-o analiză publicată de CNN, Joshua Berlinger explică de ce nu sunt cele două ţări deja membre ale alianţei nord-atlantice, ce presupune mai exact apartenenţa la NATO şi de ce este aceasta detestată de Rusia.

De ce nu sunt Suedia şi Finlanda deja în NATO

Spre deosebire de alte ţări nordice, ca Norvegia, Danemarca şi Islanda, care au fost de la început state membre ale alianţei, Suedia şi Finlanda nu au aderat la NATO din motive istorice şi politice, explică Berlinger. Ambele ţări au adoptat o politică externă neutră în timpul Războiului Rece, cu precizarea că Finlanda, care îşi declarase independenţa faţă de Rusia în 1917 şi cu care are o graniţă de 1.300 de kilometri, a adoptat un proces cunoscut ca “finlandizare”, acceptând practic din când în când cererile sovietice.

Ambele ţări au aderat la Uniunea Europeană în 1995 şi şi-au aliniat treptat politicile externe cu Occidentul. Dacă pentru Finlanda ameninţarea Rusiei este mai tangibilă, Suedia a decis să nu adere la NATO pentru a nu-i crea probleme ţării vecine, cu care a avut o strânsă legătură de lungul anilor. Iar acum Suedia va urma cel mai probabil exemplul Finlandei.

Ce presupune apartenenţa la NATO?

NATO a fost înfiinţată în 1949 pentru a descuraja Uniunea Sovietică să atace ţări democratice fără forţă militară. Majoritatea ţărilor aderă la NATO datorită Articolului 5 din tratatul nord-atlantic, conform căruia un atac împotriva unei ţări membre este considerat un atac împotriva tuturor, arată Berlinger.

Pentru Finlanda şi Suedia, aderarea la NATO nu ar însemna construirea unor noi baze militare semnificative, ci mai degrabă mai multe exerciţii militare comune, crede fostul premier suedez Carl Bildt, citat în analiză.

“Vor exista pregătiri pentru evenimente neprevăzute ca parte a acţiunii de descurajare a oricăror aventuri la care Rusia s-ar putea gândi. Schimbarea propriu-zisă va fi destul de limitată”, a declarat Bildt.

De ce urăşte Rusia NATO?

Deşi în anii care au urmat destrămarii URSS alianţa s-a concentrat mai mult pe chestiuni ca terorismul şi menţinerea păcii, preşedintele rus Vladimir Putin vede în NATO o ameninţare la adresa Rusiei.

Înainte de a invada Ucraina, Putin a criticat NATO pentru că s-a apropiat prea mult de Rusia şi a cerut ca alianţa să revină la graniţele sale din anii 1990. Dorinţa Ucrainei de a adera la NATO şi statutul său de partener al NATO au fost printre motivele invocate de Putin în încercarea de a justifica invadarea acestei ţări. Ironia este că războiul din Ucraina i-a dat alianţei un nou scop, remarcă Berlinger. Oamenii înţeleg de ce este nevoie de NATO. Finlanda şi Suedia nu pot să nu se întrebe acum ce l-ar opri pe Putin, care a invadat o ţară cu 44 de milioane de locuitori, un PIB de 516 milioane de dolari şi o armată de 200.000 de soldaţi, să invadeze şi ţări mai mici cum sunt ele.

Ce se întâmplă mai departe

Finlanda şi-a anunţat joi intenţia de a adera la NATO. Se aşteaptă ca Suedia să facă acelaşi lucru chiar luni.

Liderii finlandezi speră ca paşii necesari la nivel naţional, inclusiv votul din Parlament, care are ultimul cuvânt, să necesite doar câteva zile.

De partea cealaltă, ratificarea aderării noilor membri ar putea dura un an, după cum au declarat diplomaţi ai NATO pentru Reuters. Ambele ţări întrunesc deja multe dintre condiţiile necesare.

Iar votul trebuie să fie unanim, iar o problemă ar putea să fie Turcia, care a anunțat deja că nu privește cu ochi buni posibila aderare a Finlandei la NATO.

Aderarea Finlandei şi Suediei la NATO nu este numai o veste proastă pentru Rusia, ci şi un câştig important pentru alianţă, cele două ţări fiind puteri militare serioase, în ciuda numărului mic de locuitori, mai menţionează Berlinger.  

C.S.