Finlanda şi Suedia au depus, miercuri, împreună cererile de aderare la NATO, consultări fiind în curs între aliaţi pentru a înlătura opoziţia Turciei la integrarea celor două ţări nordice în alianţă.
„Acesta este un moment istoric, într-un moment istoric pentru securitatea noastră”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a primit cererile de aderare prezentate de ambasadorii celor două ţări. „Sperăm să finalizăm rapid” procesul de aderare, a adăugat Stoltenberg, potrivit BBC.
Marți, Parlamentul finlandez a aprobat cu un vot covârșitor propunerea de a vota aderarea țării la NATO, iar Suedia a semnat scrisoarea oficială de intenție.
Ziua 84 de război în Ucraina - desfăşurarea evenimentelor
Rusia a încearcat să minimalizeze importanța momentului spunând că nu se vor schimba prea multe, dar rămâne de văzut ce forțe va desfășura NATO pe teritoriile noilor țări membre, dacă vor fi acceptate.
În schimb, Turcia folosește momentul pentru a obține mai multe avantaje. Erdogan anunțase luni că țara se va opune prin veto aderării celor două state, însă marți seară au apărut informații despre ce va cere Ankara la masa negocierilor.
În primul rând, Turcia vrea ca și Suedia, și Finlanda să recunoască Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și organizațiile afiliate drept organizații teroriste.
Apoi, mai dorește să primească o nouă tranșă de avioane F-16, să-i fie modernizate aeronavele de același tip pe care deja le deține, dar și să fie inclusă în programul F-35, din care a fost exclusă după ce a cumpărat sisteme S-400 de la ruși, în 2019.
Totodată, vrea să-i fie ridicate toate sancțiunile care au fost impuse după această achiziție.
Primirea de noi membri în alianță nu poate fi făcută decât cu unanimitatea celor 30 de state membre. În plus, potrivit procedurilor, decizia trebuie apoi ratificată de fiecare stat membru în forurile naționale.