Un lot de 33 de angajați ai CFR Călători acuzați de fapte de corupție urmează să fie trimiși în judecată de Parchetul București.
În timpul anchetei, procurorii au descoperit că unii dintre cei vizați au apelat inclusiv la ChatGPT, încercând să obțină explicații juridice și chiar formulări de declarații care să-i ajute să evite consecințele penale, potrivit unei investigații publicate de Club Feroviar.
Potrivit sursei citate, este vorba despre un megadosar de peste 700 de pagini, care documentează un mecanism prin care locuri la vagoanele de dormit și cușetă erau blocate în sistem folosind CNP-uri ale unor elevi – beneficiari de gratuitate – și apoi vândute în tren, banii fiind încasați fără emiterea biletelor.
Stenograme din telefoane: dialoguri directe cu ChatGPT
Club Feroviar publică fragmente din stenogramele realizate de procurori pe baza perchezițiilor informatice efectuate asupra telefoanelor și tabletelor suspecților. Cel puțin doi dintre aceștia au purtat discuții directe cu ChatGPT, punând întrebări despre prejudiciu, vinovăție și statutul lor într-o anchetă penală.
Într-un dialog din 14 martie 2024, un angajat întreabă: „Cine poate stabili un prejudiciu dacă partea vătămată nu dorește asta?”
Răspunsul aplicației, redat în stenograme, face distincția între prejudiciul adus unei persoane private și cel adus statului sau unei instituții publice, precizând că, în cazul acestora din urmă, autoritățile pot interveni „chiar fără inițiativa unei persoane vătămate”.
„Ce vină aș avea pentru cele 17 locuri blocate în sistem”
Ulterior, același angajat revine asupra situației concrete: „Referitor la ce vorbisem zilele trecute la locurile blocate, cele 17 în sistem fără a putea stabili concret un prejudiciu adus societății”.
ChatGPT îi răspunde că, „dacă nu există un prejudiciu concret, ci doar o posibilitate teoretică”, situația poate fi argumentată, propunând inclusiv formulări care să fie folosite „oficial”.
La întrebarea directă: „Da, adică ce vină aș avea pentru cele 17 locuri blocate în sistem”, aplicația oferă un text structurat ca „punct de vedere justificativ”, care include concluzia: „în lipsa unui prejudiciu real și a unei legături directe de cauzalitate (…) consider că nu poate fi imputată o vină personală”.
Sancțiuni interne și strategii de apărare
Într-un alt fragment, angajatul îi spune chatbot-ului că „s-a formulat o plângere penală în mai 2024” și că „30 de colegi au fost sancționați deja de societate cu diferite reduceri pecuniare”. Răspunsul subliniază că situația devine „mai complexă” și recomandă formularea „unui punct de vedere foarte bine argumentat și echilibrat”, oferind inclusiv disponibilitatea de a redacta documentul „în format Word sau PDF”.
Un al doilea dialog, purtat pe 19 martie 2025, surprinde nelămuriri legate de modul de desfășurare a verificărilor. Angajatul întreabă: „De ce cheamă poliția pe toți la serviciu și nu la poliție?”
ChatGPT răspunde că o astfel de convocare sugerează că nu mai este vorba de o simplă informare, ci de „o anchetă în desfășurare”. În continuare, angajatul precizează: „Ei știu deja că am blocat de exemplu eu 17 locuri în sistem”.
Aplicația propune din nou redactarea unui „model complet de declarație”, în care fapta este recunoscută, dar formulată într-o manieră „protectoare juridic”.