Armata din Myanmar, care a preluat puterea pe 1 februarie, a blocat accesul la internet în ţară pentru a doua noapte consecutiv, însă acest lucru nu i-a oprit pe oameni să iasă din nou în stradă, marţi, pentru a protesta faţă de noua conducere şi pentru a cere eliberarea liderilor politici.
Aceasta a fost a patra oară, în ultimele două săptămâni, când accesul la internet a fost restricţionat în încercarea juntei de a reprima protestele. Autorităţile militare au anunţat că cei care se opun liderilor actuali vor fi aspru pedepsiţi, relatează BBC.
Accesul la internet a fost restabilit, marţi, zi în care, informează Reuters, oamenii s-au adunat în grupuri mici. Ei îi îndeamnă pe funcţionarii publici să se alăture mişcării civile de nesupunere în principalul oraş, Yangon.
Cel mai mare protest din Myanmar, după lovitura de stat. Noua conducere a blocat reţelele sociale
Accesul la Facebook, platformă pe care era promovată campania civilă de nesupunere, a fost restricţionat la scurt timp după lovitura de stat. Între timp, şi accesul la Twitter şi Instagram a fost întrerupt. Activiştii se tem că aceste blocări ale accesului la internet sau doar la platformele de socializare poate fi folosit pentru ca mai mulţi oameni să fie arestaţi.
Operatorul principal Telenor a anunţat că nu va mai actualiza pe site-ul său întreruperile de internet. Reprezentanţii acestuia au declarat pentru AFP că situaţia este „confuză şi neclară” şi că siguranţa angajaţilor este „principala prioritate”.
Reacția ONU
Trimisul special al ONU Christine Schraner Burgener i-a amintit şefului juntei militare, într-o discuţie telefonică, că „dreptul pentru întruniri paşnice trebuie respectat pe deplin”, potrivit unui purtător de cuvânt, avertizându-l că „orice formă de răspuns dur este posibil să aibă consecinţe grave”.
Armata a preluat conducerea ţării după ce a acuzat că alegerile din noiembrie anul trecut, câştigate de partidul liderului de facto Aung San Suu Kyi, au fost fraudate. Nu au fost oferite dovezi în acest sens, iar comisia electorală a respins acuzaţia.
Pe străzile din oraşele Myanmarului prezenţa poliţiei este tot mai mare. În unele puncte strategice, locul poliţiştilor a fost luat de militari.
Luni, protestele s-au concentrat la clădirea băncii centrale, la ambasadele SUA şi Chinei şi la sediul Ligii Naţionale pentru Democraţie, partidul lui Aung San Su Kyi.
Manifestanţi s-au adunat şi în al doilea mare oraş, Mandalay, unde aparent forţele de securitate au folosit gloanţe de cauciuc pentru a dispersa mulţimea.
Studenţii au protestat şi în capitala Nay Pyi Taw. Mai multe zeci de persoane au fost arestate şi eliberate ulterior.
În weekend, rezidenţi din mai multe oraşe au format grupuri pentru pază de noapte de teama raidurilor şi a delictelor comune, după ce armata a anunţat că a eliberat 23.000 de infractori.
Amenințări cu 20 de ani de închisoare
Într-un comunicat publicat luni pe site-ul armatei este menţionat că oamenii care împiedică forţele de securitate să îşi îndeplinească atribuţiile pot fi pedepsiţi cu până la 20 de ani de închisoare, iar cei care stârnesc revolte, între trei şi şapte ani.
Guvernul militar a decis sâmbătă să reinstaureze o lege veche prin care pot fi făcute arestări, percheziţii şi reţineri pentru mai mult de 24 de ore fără un mandat judecătoresc.
În plus, a spus presei să nu descrie preluarea puterii de către armată ca lovitură de stat.
Myanmar, cunoscută în trecut ca Burma, a fost sub conducere opresivă militară între anii 1962 şi 2011. O eliberare graduală a început în 2010, iar primele alegeri libere au avut loc în 2015. Anul următor a fost instalat un guvern condus de liderul opoziţiei Aung San Suu Kyi. În anul 2017, represiunea armată împotriva musulmanilor Rohingya a făcut ca jumătate de milion de oameni să plece din ţară în Bangladesh. Acţiunea a fost criticată la nivel internaţional.
