Lovitură de stat în Myanmar: Armata a declarat stare de urgenţă timp de un an. Radioul şi televiziunea de stat nu pot transmite, iar accesul la Internet este perturbat

Armata din Myanmar a declarat, luni, stare de urgenţă pe o perioadă de un an şi a numit un general preşedinte interimar după arestarea liderei de facto a guvernului, Aung San Suu Kyi, a preşedintelui Win Myint, a altor oficiali din Liga Naţională pentru Democraţie (LND), dar şi din alte partide mai mici, într-un raid militar organizat înaintea zorilor. Această decizie este necesară pentru a păstra "stabilitatea" statului, au anunţat militarii într-o declaraţie la postul de televiziune al armatei, informează AFP şi dpa. Noul preşedinte interimar este Myint Swe, care deţinea funcţia de vicepreşedinte înaintea loviturii de stat. Şeful forţelor armate, Min Aung Hlaing, va controla autorităţile, potrivit canalului Myawaddy News, informează EFE. Radioul şi televiziunea de stat nu pot transmite, iar accesul la Internet este perturbat Telecomunicaţiile şi accesul la Internet sunt grav perturbate, singurul canal de comunicare funcţional fiind cel al armatei. SUA și Australia au reacționat imediat Statele Unite au cerut eliberarea de către armata din Myanmar a mai multor lideri politici arestaţi. "Statele Unite se opun oricărei încercări de modificare a rezultatelor alegerilor recente sau de obstrucţionare a unei tranziţii democratice în Myanmar şi vor acţiona împotriva celor responsabili în cazul în care aceste măsuri (arestările) nu sunt abandonate", a anunţat, într-un comunicat, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki. "Îi îndemnăm pe militari să adere la standardele democratice şi la respectarea statului de drept şi să elibereze persoanele arestate astăzi", a adăugat ea. Și Australia a cerut armatei din Myanmar să o elibereze pe şefa guvernului de facto Aung San Suu Kyi şi pe restul liderilor politici arestaţi, acuzând-i pe militari că "încearcă din nou să preia controlul" asupra ţării, informează AFP. "Facem apel la armată să respecte statul de drept, să rezolve disputele prin mecanisme legale şi să elibereze imediat toţi liderii (politici) din societatea civilă şi pe celelalte persoane reţinute ilegal", a declarat ministrul de externe Marise Payne. Potrivit unui jurnalist AFP, militarii au preluat luni dimineaţa controlul asupra primăriei din Yangon (cel mai mare oraş din Myanmar, capitală până în 2006). Cinci camioane militare au pătruns în incinta primăriei. Militarii au acuzat Comisia Electorală că nu a remediat "neregulile enorme" produse, potrivit acestora, în timpul alegerilor legislative din noiembrie, câştigate detaşat de partidul liderei Aung San Suu Kyi. Militarii susţin că au identificat milioane de cazuri de fraudă, printre care voturi din parte a mii de alegători centenari sau minori şi au cerut publicarea listelor electorale pentru a fi verificate. Armata denunţă de mai multe săptămâni nereguli în desfăşurarea alegerilor legislative din noiembrie. Partidul condus de câştigătoarea Premiului Nobel pentru Pace din 1991, Aung San Suu Kyi - criticată pe scară largă la nivel internaţional pentru modul de gestionare a crizei musulmanilor rohingya dar care continuă să se bucure de sprijinul majorităţii populaţiei -, a câştigat fără drept de apel alegerile din noiembrie, obţinând 83% din cele 476 de mandate. . Sub pretextul pandemiei de COVID-19, alegerile "nu au fost nici libere şi nici corecte", a acuzat săptămâna trecută într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al armatei, Zaw Min Tun. La conferinţa de presă de marţea trecută, purtătorul de cuvânt al armatei nu a exclus o preluare a controlului de către militari care să gestioneze ceea ce a calificat ca fiind o criză politică. Temerile au crescut miercuri după ce generalul Min Aung Hlaing, cel mai puternic om din Myanmar, a declarat că, în anumite circumstanţe, Constituţia ar putea fi 'revocată'. Peste 12 ambasade, inclusiv cea a SUA şi Delegaţia UE, au cerut, vineri, Myanmarului să "adere la standardele democratice", alăturându-se ONU într-un cor al îngrijorării internaţionale faţă de o posibilă lovitură de stat. Junta militară a condus ţara în perioada 1962 - 2011. În 2011, junta a fost dizolvată şi a început o perioadă de tranziţie controlată spre democraţie. Alegerile din noiembrie au fost cel de-al doilea scrutin general după 2011. Armata deţinea însă controlul asupra a trei ministere cheie (Internele, Apărarea şi Frontierele). Citește articolele zilei pe Spotmedia.ro: Exclusiv Tragedia de la "Matei Balș" - ce s-a întâmplat, cine e de vină? Cele mai importante explicații despre oxigen, instalații, avize, frig și controale - Interviu cu managerul spitaluluiUn nou Parlament, un nou început - avem vreo șansă ca lucrurile să se schimbe?Ce este și cum funcționează TikTok (II) – creativitate și algoritmiIpocrizia s-a născut la stat. Și la sindicat.