Islandezii vor decide sâmbătă dacă țara lor trebuie să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Deși dezbaterea este dominată de teme vechi, precum pescuitul, agricultura și suveranitatea națională, amenințările lui Donald Trump privind anexarea Groenlandei au adus în prim-plan și securitatea Islandei.
Referendumul nu privește aderarea propriu-zisă la UE, ci doar reluarea negocierilor întrerupte definitiv în 2015. Rezultatul se anunță foarte strâns: un sondaj Gallup realizat la jumătatea lunii august plasa tabăra favorabilă pe primul loc, cu 51,5%, relatează Politico.
Groenlanda, cel mai apropiat vecin al Islandei, se află la mai puțin de 300 de kilometri. Donald Trump a renunțat la o parte dintre amenințările sale mai agresive de la începutul anului, însă a declarat din nou, la summitul NATO desfășurat în iulie la Ankara, că teritoriul „ar trebui să fie controlat de Statele Unite, nu de Danemarca”.
Dagur Eggertsson, fost primar al capitalei Reykjavík și una dintre vocile importante ale campaniei pentru reluarea negocierilor cu UE, spune că declarațiile președintelui american îi preocupă pe alegători.
„Această problemă nu este închisă. Trump a vorbit foarte clar, nu doar anul trecut, ci în mod repetat. Este ceva la care oamenii se gândesc și despre care discută”, a declarat parlamentarul social-democrat.
În opinia sa, tensiunile din regiune arată că statele mici și mijlocii trebuie să rămână unite, iar pentru Islanda acest lucru ar însemna legături mai strânse cu Europa. „Chestiunea este mai urgentă acum decât înainte”, a spus Eggertsson.
Aceeași suveranitate, două concluzii opuse
Suveranitatea este principala temă a referendumului, însă cele două tabere o folosesc în sensuri opuse. Susținătorii negocierilor consideră că apropierea de UE ar proteja independența Islandei într-o regiune în care SUA, Rusia și China își dispută influența și resursele.
Adversarii aderării susțin însă că Bruxelles-ul ar putea limita controlul țării asupra pescuitului și agriculturii. Tocmai neînțelegerile legate de cotele de pescuit au contribuit decisiv la eșecul precedentei tentative de aderare.
„O tabără susține că Islanda trebuie să intre în Uniunea Europeană pentru a-și consolida suveranitatea și a-și proteja moștenirea luptei pentru independență. Cealaltă avertizează, invocând exact aceleași argumente, că apartenența la UE amenință suveranitatea Islandei”, explică Eiríkur Bergmann, profesor de științe politice la Universitatea Bifröst.
Islanda și-a câștigat independența față de Danemarca în 1944. Este membră NATO și are un acord bilateral de apărare cu Statele Unite încă din 1951. Țara face însă deja parte din Spațiul Economic European și preia, prin intermediul acestuia, aproximativ trei sferturi dintre regulile UE. De asemenea, Islanda este membră a Spațiului Schengen.
„Nu ne mai putem baza pe SUA ca înainte”
Pentru unii alegători, schimbarea politicii americane este un argument în favoarea apropierii de Europa.
„În actualul climat politic, cred că ar fi preferabil să fim de partea UE. Cu Statele Unite într-o parte și Rusia în cealaltă, situația este destul de nesigură”, a declarat Tumi Árnason, un muzician de 35 de ani care intenționează să voteze pentru reluarea negocierilor.
Hannah Sigurðardóttir, angajată a agenției islandeze a medicamentului, consideră că Washingtonul nu mai este aliatul pe care Reykjavík se putea baza în trecut.
„Nu ne mai putem baza pe Statele Unite așa cum am făcut-o multă vreme. Cred că ar trebui să avem legături mai strânse cu prietenii și aliații noștri din Europa. Avem o istorie și o cultură asemănătoare”, a spus ea.
NATO și acordul cu SUA, suficiente pentru tabăra „Nu”
Oponenții reluării negocierilor cred că actuala relație cu UE este suficientă. Guðlaugur Þór Þórðarson, parlamentar al Partidului Independenței și fost ministru de Externe, a calificat declarațiile lui Trump despre Groenlanda drept „revoltătoare”, dar a amintit că administrațiile americane se schimbă.
În privința securității, Islanda se poate baza în continuare pe acordul bilateral cu SUA și pe apartenența la NATO, susține politicianul.
Riscurile din Arctica nu se limitează însă la Trump. Topirea calotei glaciare poate deschide noi rute maritime, iar Rusia și China încearcă să-și extindă accesul la resursele regiunii. O zonă considerată multă vreme ferită de tensiunile militare devine astfel tot mai importantă strategic.
Pescarii, fermierii și costul vieții
În afara regiunii Reykjavík, unde locuiesc aproximativ două treimi dintre islandezi, opoziția față de UE este mai puternică. Fermierii și pescarii se tem că aderarea ar afecta sectoarele de care depind numeroase comunități.
În Selfoss, un oraș cu aproximativ 10.000 de locuitori, baloții de fân sunt decorați cu sloganul Áfram Ísland – „Înainte, Islanda” –, folosit de tabăra care cere respingerea negocierilor.
„Voi vota «Nu» pentru că fermierii vor vota «Nu». În opinia mea, fermierii și pescarii sunt coloana vertebrală a acestei țări și am să-i ascult”, spune Ari Hrafn Elíasson, un constructor în vârstă de 18 ani.
Pentru alți alegători, principala problemă este costul vieții. Inflația anuală a ajuns în Islanda la 5,6% în iulie, aproape dublă față de cea din zona euro. Susținătorii apropierii de UE speră că adoptarea monedei euro ar putea aduce mai multă stabilitate, deși referendumul de sâmbătă nu garantează nici aderarea la Uniune, nici renunțarea la coroana islandeză.
G.P.
Vremea se schimbă brusc: 37 de grade în sud, apoi ploi torențiale, vijelii și grindină
O nouă sesiune Rabla Auto începe marți. Peste 93 de milioane de lei sunt disponibile. Cât valorează ecotichetele
Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, invitați de Maia Sandu la Chișinău la parada de Ziua Independenței
CFR Cluj i-a stabilit viitorul lui Lorenzo Biliboc
