Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) respinge criticile formulate de Comisia Europeană în Raportul privind statul de drept și susține că documentul se bazează pe informații din anii anteriori, care nu reflectă activitatea desfășurată în prezent de instituție.
Într-un comunicat transmis marți, AEP afirmă că a depășit etapa modificărilor punctuale și lucrează la o reformă amplă a legislației electorale, după o analiză realizată în urma alegerilor din 2024 și 2025.
Reacția vine după ce Comisia Europeană a arătat în raportul său că România a făcut progrese limitate în domenii precum finanțarea partidelor politice, transparența publicității politice și controlul cheltuielilor electorale.
Patru proiecte de lege, promise până în toamnă
Potrivit AEP, prima etapă a reformei presupune elaborarea a patru proiecte legislative: legea finanțării partidelor și a campaniilor electorale, legea partidelor politice, legea de organizare și funcționare a AEP și legea de aplicare a Regulamentului european privind transparența publicității politice.
Instituția precizează că proiectele sunt elaborate în consultare cu organizații neguvernamentale, un comitet academic și partidele parlamentare.
Calendarul asumat prevede finalizarea lor până în toamna acestui an, urmată de dezbatere publică și de procedura parlamentară.
„Nu este în niciun caz vorba de inacțiune, ci de o reformă de fond care înlocuiește logica intervențiilor punctuale prin adoptarea unui cadru normativ coerent și temeinic fundamentat”, transmite Autoritatea Electorală Permanentă.
AEP: Controalele asupra partidelor au continuat
Instituția contestă și afirmația din raport potrivit căreia nu ar fi efectuat auditul anual al partidelor politice.
AEP spune că, pentru exercițiile financiare din perioada 2023-2024, au fost finalizate controalele la 228 dintre cele 232 de partide incluse în planul de verificare. Au fost aplicate sancțiuni pentru 182 de formațiuni politice, constând în amenzi totale de aproape 4,4 milioane de lei și confiscări de peste 1,43 milioane de lei.
În cazul PSD, PNL, AUR și USR, verificările au fost prelungite până în a doua jumătate a lunii iulie, din cauza complexității controalelor.
Pentru anul 2025, AEP arată că 10 misiuni de control au fost deja finalizate, iar alte 255 sunt în desfășurare.
Noi reguli pentru publicitatea politică online
Autoritatea mai anunță că a finalizat proiectul de lege pentru aplicarea Regulamentului european privind transparența publicității politice, publicat în consultare publică la 7 iulie.
Proiectul stabilește obligații de transparență pentru sponsorii și furnizorii de publicitate politică, inclusiv pentru marile platforme digitale, introduce un regim de sancțiuni care poate ajunge până la 6% din cifra de afaceri anuală și propune crearea unui sistem informatic care să sprijine monitorizarea publicității politice.
Potrivit AEP, măsurile urmăresc alinierea legislației românești la standardele europene și creșterea transparenței proceselor electorale.
„Evaluarea Comisiei se bazează pe informații din anii anteriori, care nu au fost actualizate și care nu reflectă amploarea și stadiul avansat al activității instituționale”, mai afirmă Autoritatea Electorală Permanentă.
Ce a constatat Comisia Europeană
În raportul privind statul de drept, Comisia Europeană apreciază că România nu a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește combaterea corupției și consolidarea integrității procesului electoral.
Executivul european arată că instanțele au continuat să închidă dosare de corupție și să anuleze condamnări, inclusiv în cazuri de corupție la nivel înalt, ca urmare a deciziilor privind prescripția.
Comisia recomandă, totodată, adoptarea unor măsuri care să asigure investigarea și urmărirea penală eficientă a faptelor de corupție, precum și continuarea reformelor privind finanțarea partidelor și transparența publicității politice.
Un feribot cu 100 de pasageri s-a ciocnit cu o navă de marfă în largul insulei Creta (Video)
Dacă mănânci mai des chiar îți accelerezi metabolismul?
Certitudinea pe care o are Radu Drăgușin după transferul la Fiorentina
Scăderea debitului Dunării și a râurilor interioare amenință producția de hidroenergie, producția nucleară și poate determina explozia prețurilor
