România a făcut unele progrese în funcționarea justiției, în reglementarea lobby-ului parlamentar și în reducerea numărului de ordonanțe de urgență, dar probleme importante continuă să afecteze independența sistemului judiciar, combaterea corupției, transparența presei și calitatea procesului legislativ.
Aceasta este concluzia generală a capitolului dedicat României din Raportul Comisiei Europene privind statul de drept în 2026 (Rule of Law), publicat joi.
Comisia formulează șase recomandări directe pentru România. Trei privesc funcționarea justiției și investigarea faptelor de corupție comise în interiorul sistemului judiciar, iar celelalte vizează declarațiile de avere, ordonanțele de urgență și instituțiile naționale pentru protecția drepturilor omului.
Principalele concluzii ale raportului
Legile Justiției au adus îmbunătățiri, dar evaluarea lor a fost blocată
Comisia Europeană constată că Legile Justiției adoptate în 2022 au îmbunătățit cadrul legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar și au corectat o parte dintre modificările introduse în 2018 și 2019.
Aplicarea lor a scos însă la iveală probleme care ar putea necesita noi modificări legislative. Printre acestea se numără numărul foarte mare de funcții de conducere ocupate prin delegare, procedurile de promovare a judecătorilor și procurorilor, detașarea sau mutarea magistraților, componența colegiilor de conducere ale instanțelor și reprezentativitatea Consiliului Superior al Magistraturii.
În ianuarie 2026, 430 dintre cele 657 de funcții de conducere din instanțe, adică peste 65%, erau ocupate prin delegare.
Comitetul guvernamental înființat pentru evaluarea și revizuirea Legilor Justiției și-a suspendat însă activitatea după o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ulterior, Curtea de Apel București a anulat decizia de constituire a comitetului. Guvernul a publicat totuși raportul acestuia, care recomandă modificări privind delegările și promovările magistraților, regimul disciplinar, conducerea instanțelor și auditarea periodică a sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor.
Percepția asupra independenței justiției s-a deteriorat
Doar 41% dintre cetățeni și 43% dintre companii consideră că independența instanțelor și a judecătorilor este „destul de bună” sau „foarte bună”.
În cazul populației, procentul a scăzut de la 44% în 2025 și de la 48% în 2022. În rândul companiilor, scăderea este și mai accentuată: de la 51% în 2025 la 43% în 2026.
Comisia consemnează și existența unor presiuni percepute de magistrați în interiorul sistemului judiciar. Asociațiile profesionale au reclamat proceduri disciplinare împotriva unor magistrați care au vorbit public despre funcționarea justiției.
Raportul menționează inclusiv trei situații în care judecători ai Înaltei Curți au fost recuzați după ce au intenționat să adreseze întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene sau să solicite un aviz Curții Europene a Drepturilor Omului.
Nu au fost întărite garanțiile privind numirea procurorilor de rang înalt
România nu a făcut progrese în consolidarea garanțiilor privind independența procurorilor care ocupă funcții de conducere.
Guvernul a suspendat elaborarea proiectului de lege care ar fi trebuit să întărească aceste garanții, în așteptarea concluziilor comitetului pentru revizuirea Legilor Justiției. Nu au existat progrese nici în privința organizării și funcționării poliției judiciare.
În plus, auditul independent al sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor, prevăzut de Legile Justiției, a fost amânat din motive bugetare.
Instanțele se mișcă mai repede, dar unele motivări ajung după doi sau trei ani
Raportul constată o reducere semnificativă a timpului estimat pentru soluționarea proceselor civile, comerciale și administrative, precum și o îmbunătățire a ratei de soluționare a cauzelor.
Problemele de personal rămân însă importante. La sfârșitul anului 2025 erau ocupate 85% dintre posturile de judecător și 76% dintre posturile de procuror. Volumul mare de muncă și deficitul de judecători și grefieri continuă să afecteze activitatea instanțelor.
Reprezentanții mediului de afaceri au semnalat și faptul că motivările hotărârilor judecătorești, care ar trebui comunicate în 30 de zile, ajung uneori la părți după doi sau chiar trei ani. Sistemul de asistență juridică a fost îmbunătățit, dar rămâne subfinanțat.
Corupția este percepută ca fiind larg răspândită și afectează direct populația
România a obținut 45 de puncte din 100 în Indicele de Percepție a Corupției pentru 2025 și s-a situat pe locul 25 în Uniunea Europeană și pe locul 70 la nivel mondial. Scorul a rămas practic neschimbat în ultimii cinci ani.
Potrivit datelor citate de Comisie, 71% dintre români consideră că fenomenul corupției este larg răspândit. Procentul este egal cu media UE.
Diferența majoră apare însă atunci când oamenii sunt întrebați dacă sunt afectați personal: 55% dintre români spun că resimt corupția în viața de zi cu zi, aproape dublu față de media europeană de 30%.
În mediul de afaceri, 94% dintre companii consideră că fenomenul este larg răspândit, față de media UE de 65%, iar 73% spun că reprezintă o problemă pentru desfășurarea afacerilor. Media europeană este de 37%.
Anchetele de corupție continuă, dar prescripția anulează condamnări și închide dosare
DNA și Parchetul General și-au menținut activitatea de investigare a corupției la un nivel similar celui din anul precedent.
În cazul faptelor de corupție de mai mică amploare, în 2025 au fost soluționate 1.997 de dosare, față de 1.702 în 2024. Au fost emise 286 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Comisia atrage însă din nou atenția asupra efectelor deciziilor privind prescripția. Instanțele inferioare au continuat să închidă dosare de corupție și să anuleze condamnări, inclusiv în cauze de corupție la nivel înalt, ca urmare a interpretărilor date de Înalta Curte.
Astfel, existența anchetelor și trimiterea dosarelor în judecată nu garantează că acestea vor ajunge la o hotărâre definitivă asupra vinovăției. Dacă procesul durează prea mult, răspunderea penală poate înceta prin prescripție.
Nu există progrese privind corupția din interiorul sistemului judiciar
Comisia constată că România nu a luat noi măsuri pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor comise de magistrați, inclusiv a faptelor de corupție.
Numărul dosarelor restante a fost redus semnificativ, dar deficiențele instituționale identificate anterior nu au fost rezolvate.
Aceasta este una dintre cele mai ferme concluzii ale raportului și generează o recomandare separată adresată autorităților române.
Reguli noi pentru lobby și trecerea funcționarilor între stat și mediul privat
România a aplicat integral recomandarea anterioară referitoare la lobby-ul parlamentar. Legea adoptată în noiembrie 2025 îi obligă pe deputați și senatori să înregistreze întâlnirile cu terți referitoare la inițiative legislative.
Au fost adoptate și reguli privind așa-numitul fenomen al „ușilor rotative”, care apare atunci când persoane din administrația publică trec în mediul privat sau invers și pot folosi informații, relații ori influență dobândite în funcția anterioară.
Noul cadru introduce restricții înainte și după ocuparea unor funcții publice. Guvernul aplică și un nou Cod de etică, care include interdicții privind primirea cadourilor.
În schimb, proiectul de lege privind finanțarea partidelor politice, elaborat pentru creșterea transparenței, se află în Parlament din octombrie 2023, fără un termen stabilit pentru adoptare.
Presa: proprietari greu de identificat și peste 22 de milioane de euro de la partide
Transparența proprietății media este evaluată la „risc foarte ridicat”
Comisia constată că nu au existat progrese privind transparența proprietății instituțiilor de presă.
Cele mai multe informații despre proprietarii companiilor media pot fi obținute numai din baza de date a Registrului Comerțului, contra cost, iar informațiile nu sunt ușor de căutat și corelat. Grupul interinstituțional creat de Guvern pentru găsirea unor soluții legislative nu a produs rezultate.
Raportul atrage atenția și asupra lipsei unor reguli pentru evaluarea concentrării pieței media, în condițiile în care cele mai mari grupuri dețin poziții dominante simultan în televiziune, radio și online.
Media Pluralism Monitor evaluează transparența proprietății media din România la un nivel de risc foarte ridicat, de 85%.
Partidele au cheltuit jumătate din subvențiile publice pentru presă și promovare
Partidele politice au cheltuit în 2025 peste 22,2 milioane de euro pentru presă și publicitate, aproximativ jumătate din totalul subvențiilor primite de la bugetul de stat.
Noul Cod de reglementare a conținutului audiovizual a determinat o marcare mai bună a materialelor plătite și a redus unele practici pe principalele posturi de televiziune.
Continuă însă publicarea unor declarații, interviuri și dezbateri politice plătite sub forma unor produse jurnalistice, fără ca aspectul editorial al acestora să permită publicului să înțeleagă imediat că este vorba despre promovare.
Comisia consemnează probleme și în cazul banilor acordați presei de instituțiile publice: contractele sunt uneori atribuite fără licitație și nu există un mecanism general de supraveghere a modului în care sunt distribuite fondurile.
Independența editorială a TVR și Radio România: doar progrese limitate
Guvernul a înființat un grup de lucru care analizează modificarea cadrului legislativ pentru consolidarea independenței instituțiilor publice de presă și alinierea acestuia la Regulamentul european privind libertatea mass-media.
Nu există însă încă un proiect de lege.
Asociațiile de jurnaliști au criticat numirea purtătorului de cuvânt al Guvernului în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune, considerând că poziția este incompatibilă cu independența instituției și creează riscuri de influență politică.
În aceste condiții, Comisia vorbește doar despre „progrese limitate” în consolidarea independenței editoriale și a guvernanței serviciilor publice de media.
Accesul la informații publice rămâne dificil
Autoritățile nu au făcut progrese privind noul Cod de procedură administrativă, iar jurnaliștii și organizațiile civice continuă să reclame refuzuri sau întârzieri în furnizarea informațiilor de interes public.
Contestarea în instanță a unui refuz durează mult și îi descurajează pe cei care solicită informațiile. În plus, sancțiunile sunt în principal amenzi modeste, fără ca instituția să fie neapărat obligată să furnizeze informația cerută.
Excepțiile privind informațiile clasificate sau secretele comerciale sunt, potrivit jurnaliștilor și organizațiilor civice consultate de Comisie, utilizate excesiv.
Peste 40 de procese cu caracter de intimidare
Comisia constată că procesele strategice împotriva participării publice, cunoscute drept SLAPP, continuă să fie folosite împotriva jurnaliștilor, organizațiilor media și activiștilor civici.
Au fost documentate peste 40 de acțiuni civile cu caracteristici de tip SLAPP și opt cauze penale. Unele cereri de despăgubire ating valori foarte mari. Raportul menționează o solicitare de 3,465 milioane de euro formulată împotriva publicației Context, după publicarea unei investigații.
Proiectul de lege pentru transpunerea Directivei europene anti-SLAPP a fost aprobat de Guvern în februarie 2026, adoptat de Camera Deputaților în aprilie și trimis Senatului. Textul acoperă atât litigiile transfrontaliere, cât și cauzele interne.
Legiferarea: mai puține ordonanțe de urgență, dar regulile se schimbă în continuare prea des
Numărul ordonanțelor de urgență a scăzut în 2025 comparativ cu 2024, iar autoritățile au făcut unele demersuri pentru îmbunătățirea consultărilor publice.
Comisia subliniază însă că ordonanțele de urgență continuă să fie folosite frecvent, iar consultările sunt adesea formale sau insuficiente.
Pentru companii și organizațiile societății civile, impredictibilitatea legislativă provocată de modificările frecvente ale legilor și numărul mare de proiecte rămase în Parlament reprezintă unele dintre principalele probleme.
Strategia pentru o guvernare deschisă în perioada 2025–2030 nu a fost încă pusă efectiv în aplicare, iar organizațiile societății civile semnalează restricții tot mai mari asupra activității lor.
Ce recomandă Comisia Europeană României
1. Evaluarea și, unde este necesar, modificarea Legilor Justiției
România trebuie să reia evaluarea modului în care funcționează Legile Justiției, în consultare strânsă cu magistrații, organizațiile profesionale, societatea civilă și celelalte instituții relevante.
Evaluarea trebuie să conducă la măsuri concrete pentru îmbunătățirea eficienței, independenței și guvernanței sistemului judiciar.
2. Garanții mai puternice pentru independența procurorilor de rang înalt
Comisia cere reluarea și accelerarea lucrărilor legislative privind procedurile de numire și revocare a procurorilor care ocupă funcții de conducere.
În același timp, România trebuie să clarifice organizarea, subordonarea și funcționarea poliției judiciare, astfel încât activitatea de anchetă penală să beneficieze de garanții reale de independență.
3. Anchete eficiente pentru infracțiunile și corupția din sistemul judiciar
Autoritățile trebuie să adopte măsuri prin care infracțiunile comise în interiorul sistemului judiciar, inclusiv faptele de corupție, să fie investigate și trimise în judecată în mod efectiv.
Recomandarea arată că simpla reducere a numărului de dosare restante nu este suficientă, în lipsa unui mecanism funcțional și credibil de investigare.
4. Finalizarea legii privind declarațiile de avere
România trebuie să finalizeze procesul legislativ început la propunerea Agenției Naționale de Integritate, astfel încât sistemul declarațiilor de avere să rămână eficient și să permită verificarea reală a averilor și intereselor persoanelor care exercită funcții publice.
Comisia recunoaște că au fost făcuți unii pași, dar consideră că recomandarea nu este încă îndeplinită.
5. Mai puține ordonanțe de urgență și consultări publice reale
Guvernul trebuie să reducă folosirea ordonanțelor de urgență și să organizeze consultări efective înainte de adoptarea legilor.
Aceasta presupune publicarea proiectelor în timp util, acordarea unui termen suficient pentru observații și explicarea modului în care propunerile primite au fost acceptate sau respinse.
6. Acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului
România trebuie să finalizeze procesul de acreditare a instituțiilor naționale pentru protecția drepturilor omului și să rezolve problemele de compatibilitate cu Principiile de la Paris ale ONU.
Aceste principii cer ca instituțiile naționale să fie independente, pluraliste, accesibile și să dispună de un mandat clar și de resurse suficiente.
România dorește reconsiderarea unei viitoare taxe pe carbon, dar doar pentru carburanți. Cât de mult ne-ar scumpi viața taxa pe carbon?
Leo Messi răspunde criticilor după calificarea Argentinei în finala Cupei Mondiale: "Suntem cea mai bună echipă din lume"
Nicușor Dan apără glumița DIICOT la adresa ministrului Pîslaru. Ce a spus când a fost întrebat dacă e pesedist
Demiterea lui Fedorov riscă să încline din nou balanța războiului în favoarea Rusiei
Ziua 1605 Operațiunea "Molocika" face ravagii în Crimeea: Ard încă 12 nave din "flota fantomă", explozii în Kerci. Rușii lovesc Odesa (Video). CIA: soldați rușii trăiesc 30 de minute în prima linie
Miruță: Două blocuri au fost ridicate ilegal lângă un depozit de muniție din Pitești. DNA anchetează 18 angajați ai MApN
