România a reușit să evite un pericol major: retrogradarea ratingului de țară în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor). Asta înseamnă că, deși situația economică e tensionată, investitorii internaționali încă au încredere în capacitatea României de a-și gestiona problemele financiare.
Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a explicat într-o postare pe blog că evitarea acestui scenariu s-a datorat măsurilor fiscale recente care intră azi în vigoare.
Totuși, avertizează că urmează o perioadă dificilă în care trebuie să „consolidăm prin implementare și extindem prin reforme” corecțiile deja începute. Adică, e nevoie de acțiuni clare și de durată pentru a redresa bugetul și economia.
Problema e că în 2024 România a avut un deficit bugetar uriaș – 9,3% din PIB, cel mai mare din toată Uniunea Europeană. Asta înseamnă că statul a cheltuit mult mai mult decât a încasat, iar situația riscă să scape de sub control dacă nu se iau măsuri ferme.
Pentru 2025, deficitul a fost din nou subestimat, iar cifrele reale indică o continuare a dezechilibrului. Din acest motiv, autoritățile au fost nevoite să adopte un așa-numit „Pachet 1” de măsuri fiscale, cu impact de aproape 4% din PIB. Scopul: readucerea deficitului sub control și păstrarea credibilității internaționale.
Marinescu respinge comparațiile cu Grecia (care a intrat în incapacitate de plată în 2009) și Argentina (care a tăiat drastic cheltuielile statului în ultimul an). România, spune el, „nu este Grecia” și „nu este Argentina”. Nu suntem în colaps financiar, dar nici nu putem face ajustări dure care să afecteze sănătatea, educația sau siguranța publică.
De ce nu se poate doar cu tăieri de la bugetari
În acest sens, el explică de ce nu se poate face ajustarea doar prin tăieri de cheltuieli.
Aproape jumătate din bugetari lucrează în învățământ și sănătate, iar alte peste 20% în apărare și ordine publică – domenii esențiale, mai ales în contextul regional actual. Reduceri masive în aceste zone ar fi periculoase și contraproductive.
Investiţiile şi liniştea sunt esenţiale
Viceguvernatorul atrage atenția și asupra pericolului stagnării economice. Creșterea e aproape de zero, iar investițiile – deși au dat semne de revenire – nu sunt încă stabile.
În acest context, spune el, măsurile fiscale trebuie însoțite de politici care susțin investițiile și competitivitatea: „Este important să protejăm investițiile cheie, mai ales a celor în infrastructură”.
Un alt aspect esențial subliniat în analiză este nevoia de stabilitate politică și socială: „Stabilitatea politică și pacea socială devin acum, mai mult ca oricând, ingrediente cheie pentru a traversa cu succes provocările actuale”.
Altfel spus, într-un moment cu reforme nepopulare și tensiuni economice, consensul între politicieni și liniștea în societate sunt vitale.
- Fitch: Stabilitatea Guvernului Bolojan e esențială pentru succesul măsurilor fiscale. Următoarea evaluare a ratingului, pe 15 august
- România evită la mustață retrogradarea la „junk”. Avertismentul S&P legat de inflație, datoria publică și plecarea lui Bolojan
- Moody’s apreciază măsurile fiscale adoptate de Guvernul Bolojan și îmbunătățește estimările pentru România
În concluzie, România a trecut peste o amenințare imediată, dar greul abia începe.
Soluția, spune Cosmin Marinescu, nu este austeritatea dură sau cheltuielile fără frână, ci o ajustare echilibrată: „România are nevoie, pe lângă însănătoșirea finanțelor publice, și de asigurarea unei creșteri economice sustenabile”.