Suma pe care Primăria Capitalei o cheltuiește lunar pe salarii a crescut cu peste 26%, în ultimii 4 ani. În 2021, cel mai bine plătit director din instituție încasa puțin peste 10.000 de lei lunar. Acum, ia peste 19.000 de lei.
În plus, toți angajații iau spor de condiții vătămătoare de muncă. Instituția nu ne-a răspuns ce mai e acum vătămător în sediu. Până acum vreo 2 ani, pericolul venea de la niște unde electromagnetice și de la riscul de suprasolicitare nervoasă, inclusiv din cauza lucrului cu publicul.
Vă spunem astăzi, pe larg: câți oameni mai lucrează la PMB, cu cât sunt plătiți și ce sporuri încasează.
Numărul de angajați al Primăriei Capitalei a rămas cam același, în ultimii 4 ani. Mai exact, la începutul anului 2021, lucrau în primărie 1.040 de oameni, din care 854 erau funcționari publici. Acum sunt 1.030 de oameni pe statele de plată, din care 857 sunt funcționari publici.
Salariile sunt însă mai mari
Salariul mediu net, în instituție, în luna mai 2025, a fost de 8.080 de lei.
- cu 46,7% mai mare față salariul mediu net la nivel național, 5.508 lei, în luna mai 2025
- cu circa 30% mai mare decât în urmă cu patru ani - în 2021, salariul mediu net în instituție depășea cu puțin 6.200 lei (potrivit calculelor spotmedia.ro pe baza datelor furnizate în 2021 de PMB).
Cel mai bine plătiți sunt primarul și viceprimarii. Au posturi de demnitari și indemnizații. Singurele sporuri pe care le pot lua – și care le pot crește indemnizația cu 50% - sunt cele pentru gestionarea de proiecte cu fonduri europene.
Nicușor Dan a anunțat recent că, în timp ce era primar general, lua 21.000 de lei net pe lună. Și tot Nicușor Dan a precizat că indemnizațiile viceprimarilor ajung la 19.000 de lei.
Cam tot atât câștigă și unii dintre directori. Nu era cazul în 2021, dar între timp, PMB a început să le plătească unora dintre directorii săi salarii considerabil mai mari.
Spre exemplu:
- în 2021, cel mai mare salariu pe care îl încasa un director din PMB era de 10.951 lei
- astăzi, cel mai bine plătit director din instituție are salariul net de 19.073 lei
La polul opus
- în 2021, cel mai mic salariu din PMB îl încasa un referent debutant - 2.322 lei net
- acum, referentul cu cel mai mic salariu încasează 3.379 lei net
În prima lună din 2021, PMB a avut o cheltuială totală brută cu plata angajaților de 11.040.387 de lei. Suma include salariile de bază și sporurile. Această cheltuială a instituției a crescut în ultimii 4 ani, cu 26,49%. Și a ajuns - la nivelul lunii mai 2025 - la 13.964.102 lei.
Condițiile vătămătoare de muncă n-au dispărut. Doar s-a limitat sporul
Toți cei 1.030 de angajați ai PMB iau spor de condiții vătămătoare de muncă, deși lucrează într-o clădire consolidată și reabilitată integral, dată în folosință în 2016.
Am întrebat PMB cine a făcut măsurătorile pentru a stabili că aceste condiții sunt periculoase și a decis că e justificată acordarea sporului.
PMB nu ne-a răspuns la întrebare. Dar asta nu e ieșit din comun. Nici în 2021 nu a făcut-o din prima, ci abia după mai multe solicitări din partea spotmedia.ro.
La acel moment, condițiile vătămătoare erau, potrivit PMB:
- complexitatea atribuțiilor
- termene reduse și foarte frecvent termene urgente de rezolvare a sarcinilor
- gradul ridicat și complex de relaționare în exercitarea atribuțiilor
- lucrul cu publicul care poate fi recalcitrant, transmițător de diferite boli și poate crea un stres permanent în rândul salariaților
Vom insista și în 2025 la PMB, până când vom afla cine și ce condiții vătămătoare de muncă a mai identificat.
Ce știm este că sporul de condiții vătămătoare este de 15% din salariu, cu condiția să nu depășească suma brută de 1.500 lei. După ce Cabinetul Bolojan a dat OUG 36/30 iunie 2025, cuantumul maxim al acestui spor a fost limitat la 300 de lei.
Din situația veniturilor salariale ale PMB consultată de spotmedia.ro, niciunul dintre salariați nu avea acest spor de condiții vătămătoare mai mic de 300 de lei. Așa că tăierea impusă de Guvernul Bolojan i-a afectat pe toți salariații din PMB.
Am solicitat PMB să ne spună și cât economisește cu aceste tăieri de sporuri. Instituția nu ne-a răspuns nici la această întrebare. Dar probabil că o situație certă va avea abia după ce va plăti salariile pe o lună întreagă în care sporul e plafonat.
Per total, suma pe care PMB o achită lunar pe sporul de condiții vătămătoare a rămas constantă, în ultimii ani. Era circa 1 milion de lei pe lună în ianuarie 2021. Și tot atât în mai 2025.
Explicația logică: deși salariile au crescut, limitarea sporului la 1.500 lei brut a făcut ca sumele pentru plata lui să rămână constante.
Sporuri de vechime, control, fonduri europene, concursuri și norme de hrană
Pe lângă sporul de condiții periculoase, unii dintre angajații primăriei primesc și alte sporuri.
Sporul de vechime este inclus, la nivel maxim, în salariul de bază pentru fiecare angajat.
Iată lista completă a celorlalte sporuri și beneficii:
- 10% în plus din salariul de bază pentru cei care fac activitate de control financiar preventiv
- 50% în plus din salariul de bază pentru cei care fac parte din echipele de implementare a proiectelor europene
- 50% în plus din salariul minim brut pe țară pentru angajații care au doctorat și lucrează în domeniul în care au acest titlu academic
- 25% în plus din salariul de bază pentru timpul lucrat între orele 22:00 și 06:00.
- 347 lei/lună cu titlul de normă de hrană și vouchere de vacanță de 800 lei/an pentru angajații care au salarii nete de cel mult 8.000 lei net.
- 10% în plus din salariul minim brut pe țară pentru membrii și secretarii comisiilor de concurs
Primăria Capitalei nu ne-a comunicat cât cheltuiește cu plata tuturor sporurilor.
Cele mai multe sporuri cumulate, adică 3, le încasează un expert care are handicap și care lucrează și pe timp de noapte.
La acest moment, PMB nu are o strategie de modificare a modului în care sunt plătiți angajații săi.
Sporuri pentru muncă grea sau pentru că ... așa e la stat?
De-a lungul timpului, statul a tot inventat sporuri pentru a putea crește veniturile funcționarilor fără să le majoreze efectiv salariile.
E mai simplu așa. În anumite perioade, salariile pot fi plafonate. Și-atunci, ce faci? Adaugi un spor. Grilele de salarizare sunt rigide – o majorare punctuală poate declanșa efecte în lanț pe care nu ți le permiți. În plus, pentru instituție e convenabil ca salariile de bază să pară mici. Sporurile sunt mai puțin vizibile și mai ușor de justificat.
Problema e că statul a exagerat. Orice activitate poate fi stresantă, dar să declari că munca într-un birou, într-o clădire modernizată din centrul Bucureștiului, reprezintă „condiții vătămătoare” e o formă de abuz birocratic.
Mai mult: dacă sporul se acordă procentual din salariu, înseamnă că statul consideră, practic, că un director e mai afectat de undele electromagnetice decât un referent. Și e greu de crezut că așa stau lucrurile.
Una peste alta, până aflăm toate datele despre motivele sporului de condiții vătămătoare și până când nu vedem o intenție clară de reformă în administrație și în salarizarea funcționarilor pe bază de merit și rezultate, cetățeanul va continua să se întrebe: plătim sporurile alea pentru munca grea sau pentru că așa e la stat?
- unde electromagnetice la care salariații erau expuși vreme îndelungată
- contextul, care expune la suprasolicitare nervoasă personalul - și vorbeam aici despre:
- complexitatea atribuțiilor
- termene reduse și foarte frecvent termene urgente de rezolvare a sarcinilor
- gradul ridicat și complex de relaționare în exercitarea atribuțiilor
- lucrul cu publicul care poate fi recalcitrant, transmițător de diferite boli și poate crea un stres permanent în rândul salariaților
Vom insista și în 2025 la PMB, până când vom afla cine și ce condiții vătămătoare de muncă a mai identificat.
Ce știm este că sporul de condiții vătămătoare este de 15% din salariu, cu condiția să nu depășească suma brută de 1.500 lei. După ce Cabinetul Bolojan a dat OUG 36/30 iunie 2025, cuantumul maxim al acestui spor a fost limitat la 300 de lei.
Din situația veniturilor salariale ale PMB consultată de spotmedia.ro, niciunul dintre salariați nu avea acest spor de condiții vătămătoare mai mic de 300 de lei. Așa că tăierea impusă de Guvernul Bolojan i-a afectat pe toți salariații din PMB.
Am solicitat PMB să ne spună și cât economisește cu aceste tăieri de sporuri. Instituția nu ne-a răspuns nici la această întrebare. Dar probabil că o situație certă va avea abia după ce va plăti salariile pe o lună întreagă în care sporul e plafonat.
Per total, suma pe care PMB o achită lunar pe sporul de condiții vătămătoare a rămas constantă, în ultimii ani. Era circa 1 milion de lei pe lună în ianuarie 2021. Și tot atât în mai 2025.
Explicația logică: deși salariile au crescut, limitarea sporului la 1.500 lei brut a făcut ca sumele pentru plata lui să rămână constante.
Sporuri de vechime, control, fonduri europene, concursuri și norme de hrană
Pe lângă sporul de condiții periculoase, unii dintre angajații primăriei primesc și alte sporuri.
Sporul de vechime este inclus, la nivel maxim, în salariul de bază pentru fiecare angajat.
Iată lista completă a celorlalte sporuri și beneficii:
- 10% în plus din salariul de bază pentru cei care fac activitate de control financiar preventiv
- 50% în plus din salariul de bază pentru cei care fac parte din echipele de implementare a proiectelor europene
- 50% în plus din salariul minim brut pe țară pentru angajații care au doctorat și lucrează în domeniul în care au acest titlu academic
- 25% în plus din salariul de bază pentru timpul lucrat între orele 22:00 și 06:00.
- 347 lei/lună cu titlul de normă de hrană și vouchere de vacanță de 800 lei/an pentru angajații care au salarii nete de cel mult 8.000 lei net.
- 10% în plus din salariul minim brut pe țară pentru membrii și secretarii comisiilor de concurs
Primăria Capitalei nu ne-a comunicat cât cheltuiește cu plata tuturor sporurilor.
Cele mai multe sporuri cumulate, adică 3, le încasează un expert care are handicap și care lucrează și pe timp de noapte.
La acest moment, PMB nu are o strategie de modificare a modului în care sunt plătiți angajații săi.
Sporuri pentru muncă grea sau pentru că ... așa e la stat?
De-a lungul timpului, statul a tot inventat sporuri pentru a putea crește veniturile funcționarilor fără să le majoreze efectiv salariile.
E mai simplu așa. În anumite perioade, salariile pot fi plafonate. Și-atunci, ce faci? Adaugi un spor. Grilele de salarizare sunt rigide – o majorare punctuală poate declanșa efecte în lanț pe care nu ți le permiți. În plus, pentru instituție e convenabil ca salariile de bază să pară mici. Sporurile sunt mai puțin vizibile și mai ușor de justificat.
Problema e că statul a exagerat. Orice activitate poate fi stresantă, dar să declari că munca într-un birou, într-o clădire modernizată din centrul Bucureștiului, reprezintă „condiții vătămătoare” e o formă de abuz birocratic.
Mai mult: dacă sporul se acordă procentual din salariu, înseamnă că statul consideră, practic, că un director e mai afectat de undele electromagnetice decât un referent. Și e greu de crezut că așa stau lucrurile.
Una peste alta, până aflăm toate datele despre motivele sporului de condiții vătămătoare și până când nu vedem o intenție clară de reformă în administrație și în salarizarea funcționarilor pe bază de merit și rezultate, cetățeanul va continua să se întrebe: plătim sporurile alea pentru munca grea sau pentru că așa e la stat?