Agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s (S&P) a confirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-/A-3” pentru datoria pe termen lung și scurt, atât în monedă locală cât și în valută.
Calificativul menținut reprezintă ultima treaptă a categoriei recomandate investitorilor, evitând astfel, cel puțin temporar, retrogradarea în categoria speculativă (junk).
În pofida măsurilor de consolidare fiscală asumate de Guvernul Bolojan, agenția a păstrat perspectiva negativă, “mai ales pentru că prim-ministrul Bolojan se va retrage la sfârșitul anului 2026, ca parte a acordului cu PSD”.
„Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că riscurile legate de finanțele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani, în ciuda măsurilor de consolidare anunțate”, arată S&P, citată de Profit.
Ce reproșează S&P României, pe scurt:
- Riscuri persistente pentru finanțele publice, în ciuda măsurilor de consolidare fiscală.
- Strategie fiscală incertă după 2026, în contextul rotației guvernamentale.
- Creștere economică slabă în următorii ani, estimată la doar 0,3% în 2025.
- Inflație ridicată, prognozată să ajungă la 9%, alimentată de scumpiri și majorări de TVA.
- Deficite externe mari, în jur de 7,5% din PIB până în 2028.
- Datorie publică în creștere, estimată să depășească 60% din PIB în 2027.
- Cheltuieli mari cu dobânzile, care vor consuma aproape 9% din veniturile guvernamentale.
- Vulnerabilitate la amânarea fondurilor UE, cu impact asupra finanțării deficitului extern.
Cea mai ambițioasă corecție fiscală din 2008 încoace
S&P remarcă faptul că măsurile fiscale adoptate de noul guvern reprezintă „cea mai substanțială încercare a României de corecție fiscală de la criza financiară globală din 2008”.
Pachetul fiscal actual are un impact estimat de 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% în 2026.
Conform agenției, aceste măsuri ar trebui să reducă deficitul bugetar de la 9,3% în 2024 la 7,7% în 2025 și 6,4% în 2026.
Totuși, S&P avertizează că „provocările economice și politice pot submina agenda ambițioasă a Guvernului”, iar strategia fiscală pe termen mediu după 2026 este „incertă”, în contextul în care mandatul premierului Ilie Bolojan se va încheia conform rotației politice.
Economia încetinește, inflația rămâne ridicată
Pe fondul consolidării fiscale, agenția și-a redus semnificativ estimările privind creșterea economică a României: doar 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026.
În același timp, inflația este așteptată să urce la aproximativ 9%, determinată de „creșterea prețurilor la energie, majorările de TVA și alți factori”.
Aceste presiuni inflaționiste complică misiunea BNR, care probabil nu va relaxa politica monetară în lunile următoare.
Fondurile europene, o ancoră vitală
S&P consideră că măsurile de consolidare fiscală, împreună cu reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), „vor contribui la accelerarea fluxului de fonduri UE către România”. Țara are dreptul la 44 miliarde euro din fonduri europene, echivalentul a peste 12% din PIB-ul estimat pentru 2025, care ar putea sprijini creșterea și ar ajuta la finanțarea deficitului extern.
Cu toate acestea, agenția estimează că datoria publică netă va depăși 60% din PIB până în 2027, iar cheltuielile cu dobânzile vor ajunge la o medie de 8,7% din veniturile statului între 2025 și 2028.
Posibile scenarii viitoare
Scenariul negativ:
„Am putea reduce ratingurile în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală se abate semnificativ de la așteptările noastre. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile Guvernului sunt insuficiente sau dacă o creștere economică slabă le împiedică eficacitatea. De asemenea, am putea acționa negativ dacă plata fondurilor UE este întârziată semnificativ”, spune S&P.
Scenariul pozitiv:
„Am putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale s-ar reduce substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice”, mai arată agenția.