Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a anunţat, joi, că a fost lansată în consultare publică hotărârea de guvern care va reglementa sistemul garanţie-returnare a pet-urilor, dozelor de aluminiu şi sticlelor, precizând că va exista o garanţie de 50 de bani pentru aceste produse, iar atunci când ambalajele vor fi returnate, cumpărătorul îşi va recupera suma respectivă. Ambalajele vor putea fi predate la orice magazin care comercializează băuturi.
Mircea Fechet a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că îşi doreşte ca acest sistem să ajungă în al treilea an de funcţionare la un grad de colectare de 90%.
“Ţinta noastră odată cu implementarea acestui sistem este ca în al treilea an de funcţionare să ajungem la nişte ţinte similare cu cele din ţările europene, respectiv un grad de colectare de minim 90% de deşeuri de ambalaje de băuturi. Este vorba de un mecanism pe care l-am construit de la zero.
Vă mărturisesc că atunci când am ajuns în minister, deşi problema ambalajelor este una veche cu care se confruntă România, avem şi nişte proceduri de infrigement referitoare la managementul deşeurilor din România, am întrebat colegii dacă există măcar un rând scris referitor la această legislaţie care să pună în aplicare sistemul garanţie-returnare şi am constatat că trebuie să pornim de la zero, neexistând până în acel moment o decizie politică, o voinţă în sensul în care să putem să transformăm România din ţara depozitării gunoaielor în ţara reciclării acestora”, a explicat ministrul Mediului.
Cum va funcţiona sistemul
El a precizat cum va funcţiona sistemul garanţie-returnare pentru ambalaje.
“Pet-urile, dozele de aluminiu, sticlele pe care aceştia le vor înapoia la magazin în sfârşit vor ajunge acolo unde le e locul, respectiv în sistemul de reciclare şi nu vor mai ajunge să fie îngropate pur şi simplu şi lăsate moştenire copiilor noştri în gropile de gunoi, aşa cum se întâmplă astăzi. Va fi o garanţie modică de 50 de bani.
Va fi exact ca atunci când mergi la magazin şi foloseşti o monedă de 50 de bani pentru a utiliza un coş de cumpărături pe care o recuperezi de îndată ce aduci coşul înapoi la locul de unde l-ai luat, exact în acelaşi mod va funcţiona şi garanţia pentru sticle, pet-uri şi doze de aluminiu, consumatorii primindu-şi înapoi această sumă de îndată ce returnează la orice magazin care comercializează băuturi în România, că este mai mic sau mai mare, că este supermarket sau că este un magazin de la colţul blocului, că e în mediul urban sau în mediul rural, cetăţenii vor putea înapoia oriunde fără a prezenta vreun bon fiscal sau alte acte, simpla predare a ambalajului câtă vreme acesta este integru, câtă vreme nu este deteriorat, simpla aducere înapoi a acestui ambalaj va face ca persoana să îşi recupereze cei 50 de bani”, a afirmat Mircea Fechet.
Magazinele vor fi recompensate
MInistrul a declarat că magazinele vor fi recompensate, urmând să li se deconteze cheltuielile în legătură cu preluarea acestor ambalaje.
“Este important ca micile magazine să participe în acest sistem pentru că, spre deosebire de alte ţări din Uniunea Europeană, aproximativ 70% din comerţul de astăzi în România se face în mici magazine şi nu în supermarketuri. Magazinele vor avea obligaţia să primească de la populaţie orice ambalaj de băutură.
Ele vor fi recompensate de către administratorul de sistem, li se vor deconta toate cheltuielile pe care le vor avea în legătură cu preluarea acestor ambalaje, fie că vorbim despre amortizarea unor echipamente, fie că vorbim de cheltuieli pe care le au cu angajaţii în vederea recuperării ambalajelor, fie că vorbim despre cheltuieli pe care le au cu spaţiile de depozitare pe care vor trebui să le gestioneze în plus faţă de ceea ce fac acum.
Magazinele vor participa în acest proces de recuperare al ambalajului şi vor fi recompensate pentru fiecare recipient pe care îl vor primi înapoi”, a transmis ministrul Mediului.
Două categorii de magazine
El a anunţat că vor exista două categorii de magazine, unele care vor alege să automatizeze acest proces şi altele care vor face acest lucru manual, folosind angajaţii pe care îi are. Ministrul a mai declarat că va fi desemnat un operator al acestui sistem.
“Va fi desemnat un operator al acestui sistem în cadrul unei proceduri competitive, transparente, în care producătorii, adică fix cei care pun pe piaţă aceste produse şi exact aceia care au obligaţia conform directivei şi conform principiului responsabilităţii extinse a producătorului, de a gestiona aceste ambalaje şi de a se asigura că ele mai departe nu distrug mediul, că sunt gestionate corespunzător.
Aceştia în urma unui proces competitiv de planuri de management pe care le vor propune vor funcţiona în baza unei entităţi care pentru o perioadă de zece ani va gestiona acest sistem”, a explicat Mircea Fechet.
Entitatea va fi non-profit
El a menţionat că entitatea nou înfiinţată va fi una non-profit şi se va construi o întreagă infrastructură de colectare.
“Vor exista, în funcţie de propunerile de management pe care aceştia le vor face, nişte centre regionale de numărare, de sortare, de gestionarea a acestor ambalaje pentru ca ele ulterior să ajungă la reciclatori, de la micile magazine care vor face colectare manual aceste ambalaje vor ajunge la astfel de centre şi ulterior după ce vor fi compactate, după ce vor fi scanate pentru a fi extrase din lista cantităţilor pe care sistemul le are la dispoziţie, ele vor fi trimise acolo unde e locul, vor ajunge la reciclatori din România.
Noi estimăm că la 6 miliarde de doze, de peturi şi de sticle câte vom gestiona cu acest sistem, se va dezvolta pe lângă această infrastructură, o industrie întreagă care va însemna foarte multe locuri de muncă, care va însemna un întreg proces de business orizontal, care va însemna venituri la bugetul statului român”, a precizat ministrul Mediului.
Reciclarea se face acum doar pe hârtie
El a mai afirmat că în prezent reciclarea în România se face doar pe hârtie.
“De foarte multe ori în România reciclarea se face doar pe hârtie. Ori un astfel de sistem nu va face altceva decât să transforme pe de o parte reciclarea de pe hârtii în reciclare adevărată pentru că altfel nu va putea funcţiona sistemul pentru că una dintre metodele de finanţare a acestui sistem este exact venitul pe care îl vor avea din vânzarea reciclabilului. Un pet de calitate poate să coste de trei ori mai mult decât costă astăzi o tonă de pet scoasă din groapa de gunoi, murdară şi contaminată”, a precizat Mircea Fechet.
Cine nu primește pet-uri sau sticle... primește sancțiuni
El a amintit că vor exista sancţiuni pentru magazinele care nu vor dori să primească acele pet-uri şi sticle.
“Există un capitol întreg în hotărârea de guvern de contravenţii şi vor exista sancţiuni contravenţionale atât pentru magazinele care refuză să se conformeze, cât mai ales pentru producătorii care refuză să se conformeze, respectiv să se înregistreze în sistem, să folosească un simbol distinct pe eticheta ambalajului prin care cetăţenii să îşi dea seama ca acel ambalaj este subiectul sistemului garanţie-returnare.
Am propus în proiectul de hotărâre de guvern, inclusiv o sancţiune complementară pe lângă cea a amenzii contravenţionale, ca să putem să discutăm inclusiv de ridicarea licenţei pentru anumiţi producători, dar eu cred că toată lumea se va conforma”, a transmis ministrul Mediului.
Când va deveni operațional?
Întrebat când va deveni operaţional acest sistem, Mircea Fechet a răspuns: “În termen de 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii de guvern, colegii din minister vor elabora foarte repede legislaţia terţiară. Asta înseamnă ordine de ministru care să reglementeze modul de desemnare al administratorului de sistem, care vor fi condiţiile şi aşa mai departe.
În momentul în care administratorul va fi desemnat, iar acest lucru se va întâmpla în prima jumătate a anului viitor, în acel moment el până la 1 aprilie 2022, conform legii, are aproximativ un an la dispoziţie să facă următoarele chestiuni: să pregătească toată infrastructura pentru toată România, de transport a acestor materiale, să obţină toate autorizaţiile, avizele pentru a construi de la zero centrele logistice de numărare, de procesare, de compactare, de gestionare a acestor echipamente, la fel cum comercianţii care vor alege să folosească echipamente automate vor fi nevoiţi să le comandă, să le instaleze, să le conecteze la fluxul informatic de date care va guverna întregul sistem. Din experienţa altor state membre acest lucru se poate face într-un an”.
