Criza generată de COVID-19 va accelera consolidarea sectorului bancar din Europa Centrală și de Est (ECE) în următorii ani, în condițiile în care băncile mici riscă să nu treacă cu bine peste provocările legate de profitabilitate și de capital, conform celei mai recente ediții a studiului Deloitte CEE Banking M&A, efectuat în 16 țări, inclusiv România.
Soliditatea este crucială în cazul unui șoc economic, iar sectorul bancar din ECE este încă foarte fragmentat, cu numeroși jucători cu cote de piață marginale, explică studiul.
România a fost una dintre cele mai active piețe din regiunea Europei Centrale și de Est în domeniul fuziunilor și achizițiilor (mergers and acquisitions – M&A) în sistemul bancar, cu trei tranzacții între 2019 și septembrie 2020, și anume preluarea de către Olimpiu Bălaș a 63% din Banca Comercială Feroviară, achiziționarea de către EximBank România a 99% din Banca Românească, preluarea de către J.C. Flowers a 100% din Bank Leumi România.
Conform analizei Deloitte România privind piața locală de M&A în 2020, sectorul financiar a fost printre cele mai active anul trecut după numărul de tranzacții.
„La debutul crizei generate de COVID-19, sectorul bancar românesc era solid în comparație cu media la nivelul UE în ceea ce privește rata de adecvare a capitalului, lichiditatea și gradul de acoperire cu provizioane a expunerilor neperformante.
Adevăratele efecte ale crizei vor fi vizibile abia începând cu raportările financiare pentru 2020 și cu siguranță vor lăsa urme asupra profitabilității sistemului și a ratei de portofolii neperformante.
Este de așteptat ca tendința de consolidare din România să ia amploare din cauza contextului generat de pandemie și a faptului că peste 70% din activele bancare locale sunt deținute de grupuri bancare străine, așadar sunt strâns legate de tendințele europene”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.
Cele mai multe tranzacții au fost în statele baltice
Cel mai mare număr de tranzacții din ECE a fost înregistrat în statele baltice (șase tranzacții), Serbia (patru tranzacții) și Cehia (trei tranzacții, la fel ca în România) între 2019 și septembrie 2020.
Cei mai activi cumpărători din regiune au fost grupul ungar OTP Bank (trei tranzacții) și KBC Group (două achiziții) în perioada analizată de studiu.
La extrema opusă, cei mai activi vânzători au fost Société Générale (patru tranzacții), Danske Bank (trei tranzacții) și Piraeus Bank (două tranzacții) între 2019 și septembrie 2020.
Incapacitatea de plată ar putea crește
Înainte de declanșarea pandemiei, sectorul bancar din ECE înregistra o rată medie de adecvare a capitalului de 20% la finalul lui 2019, o rentabilitate medie a capitalului propriu (return on equity) de 12,7% și un nivel istoric al ratei de credite neperformante (non-performing loans - NPL) de 7,2%, subliniază studiul.
Pe măsură ce condițiile macroeconomice se deteriorează, este de așteptat ca incapacitatea de plată să crească în următoarea perioadă. Estimările Deloitte arată că rata de neperformante pe segmentul de credite acordate persoanelor fizice va crește cu aproximativ 3% în următoarele 12-24 de luni.
Segmentul de credite neperformante acordate companiilor va evolua într-un ritm similar, influențat în principal de sectoare precum ospitalitate, transport și logistică, imobiliar și construcții. Creditele negarantate acordate persoanelor fizice vor domina piața tranzacțiilor cu portofolii neperformante, care va deveni mai activă în următoarele șase luni, mai arată estimările Deloitte.
„Încă este neclar cum va evolua în România segmentul tranzacțiilor cu credite neperformante, în contextul prevederilor fiscale extrem de restrictive; în prezent, creditorii trebuie să își asume un cost fiscal de 11% din pierderea înregistrată deja în legătură cu un credit neperformant, ceea ce, evident, reduce semnificativ randamentul tranzacțiilor.
Mediul de afaceri încearcă de mai mult timp să convingă decidenții să modifice aceste prevederi, dar deocamdată fără succes”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
E nevoie în continuare de ajutorul statului
De la declanșarea pandemiei, politicile de sprijin din partea statelor au avut un rol crucial în menținerea calității activelor bancare, iar o retragere prematură a ajutorului din partea guvernelor ar putea duce la creșterea bruscă a ratelor de credite neperformante în următoarea perioadă, conform studiului.
„Este posibil ca măsurile de amânare a plății ratelor la credite prin moratoriile publice/private sectoriale să fi întârziat reflectarea impactului negativ al pandemiei în bilanțurile băncilor. Este de așteptat ca băncile să se pregătească pentru această situație prin intermediul provizioanelor și al monitorizării active a clienților, în special a celor aflați în dificultate, pentru a-i identifica pe cei viabili și pe cei neviabili din perspectivă economică, mai ales în anticiparea momentului de încheiere a perioadei moratoriului.
Previziunile Băncii Centrale Europene privind valul de credite neperformante sunt valabile și pentru România, prin urmare e de așteptat că piața locală de NPL va redeveni lichidă, mai ales dacă Guvernul va prelua recomandările Băncii Centrale Europene ca statele să faciliteze utilizarea acestui instrument de către bănci și va modifica prevederile fiscale în vigoare, care obstrucționează în momentul de față utilizarea de către bănci a acestei soluții firești în cadrul oricărui sistem financiar bancar european”, a spus Andrei Burz-Pînzaru, Partener la Reff & Asociații | Deloitte Legal.
Băncile, încurajate să-și monitorizeze atent portofoliile
Autoritățile europene de reglementare încurajează băncile să-și monitorizeze atent portofoliile pentru a identifica rapid creditele neperformante și a înregistra provizioane pentru acestea, astfel încât să poată soluționa aceste cazuri și să vândă aceste portofolii cu succes.
Conform raportului Băncii Centrale Europene (BCE) din noiembrie 2020 privind stabilitatea financiară, calitatea activelor a început deja să se deterioreze în al doilea trimestru al anului 2020, iar provizioanele băncilor pentru pierderi din împrumuturi au crescut semnificativ la începutul anului trecut.
Pe baza simulării pregătite de BCE, în lipsa sprijinului din partea statelor, peste 9% din creditele totale acordate companiilor din zona euro ar putea intra în dificultate până la jumătatea anului 2021, arată studiul.
Studiul Deloitte CEE Banking M&A, aflat la a treia ediție, oferă o imagine de ansamblu asupra dinamicii pieței de fuziuni și achiziții din sectorul bancar din 16 țări din Europa Centrală și de Est, și anume Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Kosovo, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina și Ungaria.
