Declarațiile premierului Marcel Ciolacu în legătură cu taxele și impozitele din 2024 se bat cap în cap. Pentru acoperirea deficitului bugetar, Guvernul se împrumută de pe piețele financiare la dobânzi astronomice.
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană după ponderea cheltuielilor cu salariile în totalul veniturilor bugetare, conform datelor Consiliului Fiscal. În 2022, aproape o treime din buget (29,6%) a acoperit plata salariilor, în timp ce media europeană a fost de 21,7%.
Guvernul a împrumutat anul trecut peste 30 de miliarde de euro, din care suma de 18 miliarde a fost cheltuită pentru refinanțarea datoriilor scadente, iar 12 miliarde pentru acoperirea deficitului bugetar. Specialiștii estimează că anul acesta peste jumătate din împrumuturi vor fi folosite pentru plata refinanțării creditelor deja contractate și a dobânzilor.
Numai pentru achitarea dobânzilor, Guvernul a alocat în 2023 aproape 8 miliarde de euro. Dar nu gradul de îndatorare îngrijorează, care este mult mai scăzut față de alte țări din Uniunea Europeană, ci ritmul de creștere a datoriei publice, care în ultimii cinci ani s-a dublat, ajungând la 130 de miliarde de euro.
Potrivit datelor agenției europene de statistică Eurostat, în 2022 gradul de îndatorare a României era de 50% din PIB față de alte state precum Grecia (178,2%), Italia (147,3%), Portugalia (120%).
România acumulează datorie publică fără să plătească datoriile mai vechi, iar banii sunt folosiți în cea mai mare parte pentru acoperirea deficitului bugetar.
Investițiile, adică indicatorul cel mai important pentru ca instituțiile financiare să acorde împrumuturi cu dobânzi mai mici, sunt a cincea roată la căruță. Așa am ajuns să împrumutăm bani cu cea mai mare dobândă din zona non-euro, după Ungaria.
Banca Națională a României a anunțat că Ministerul de Finanțe a împrumutat la începutul lunii 1,5 miliarde de lei de la băncile comerciale interne printr-o emisiune de obligațiuni de stat și certificate de trezorerie.
Pentru întreaga lună februarie, Ministerul de Finanțe a planificat noi împrumuturi de 5,5 miliarde de lei (aproximativ 1,2 miliarde de euro). Suma va fi folosită exclusiv pentru refinanțarea datoriei publice și finanțarea deficitului bugetar de stat. În ianuarie, Ministerul de Finanțe contractase deja un împrumut de 6,3 miliarde de lei.
Cum se contrazice premierul Ciolacu în legătură cu taxele și impozitele
România a încheiat anul 2023 cu un deficit bugetar de aproape 90 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 5,68% din PIB. Ținta bugetului a fost de 4,4%. Bugetul pe anul în curs a fost construit pe o proiecție a deficitului bugetar de 5% din PIB, sub prognoza Comisiei Europene (5,3% în 2024 și 5,1% în 2025).
Marcel Ciolacu declara anul trecut că Guvernul va demara o „reformă profundă a administrației de stat“, în sensul că vor fi desființate o seamă de posturi care încurajează birocrația: „Este nevoie de un stat mai suplu, este esențial să reducem costuri și să comasăm instituții care se calcă pe picioare“. În realitate, nu numai că nu s-au făcut concedieri în domeniul bugetar, ci au fost create noi locuri de muncă, cele mai multe în administrația locală și în ministere.
În noiembrie anul trecut, Ciolacu declara în cadrul unei reuniuni a Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social: „Vreau să fie foarte clar: în 2024 nu creştem taxele şi impozitele şi nu vom introduce taxe noi care să-i împovăreze pe români şi mediul de afaceri“. În realitate, pe lângă impozitul pe profit de 16%, companiile și IMM-urile vor trebui să plătească și un impozit pe cifra de afaceri. Creșterea TVA și a accizelor este o nouă măsură prin care Marcel Ciolacu de azi îl contrazice pe Marcel Ciolacu din noiembrie anul trecut.
La prezentarea bugetului, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a afirmat că lupta împotriva corupției și a evaziunii fiscale „va trece la un alt nivel“. Pe ce s-a bazat ministrul când a făcut această afirmație este imposibil de decriptat.
În condițiile în care taxele și impozitele au fost majorate, e de așteptat ca evaziunea fiscală și corupția să crească în chip natural. Cimiliturile Guvernului în ceea ce privește o eficiență mai mare a ANAF în colectarea datoriilor către stat sunt vorbe-n vânt. Sau canțonete electorale.