E greu să apreciezi schimbarea de comportament de consum al unei gospodării judecând doar după inflația anuală – chiar și când aceasta se măsoară în două cifre.
Evaluarea efectelor inflației pe un întreg deceniu poate, însă, arăta ce s-a schimbat în structura cheltuielilor gospodăriilor românești și aprecia mai bine efectele pe care inflația generală – dincolo de paşii ei anuali – o produce în societate și în economie.
Mai jos, în cele câteva grafice realizate de Curs de Guvernare, poate fi citită oscilația costului vieții și trendul scumpirilor la care să ne așteptăm în viitor.
Inflația ultimului deceniu a fost mult mai mare în România decât cea de la nivelul Uniunii Europene: 41,6%, față de 26,4%.
Cu toate acestea, au fost doi ani , 2015 și 2016, care au consemnat fenomenul de deflație, o scădere a prețurilor incluse în coșul de consum.
Însă în ultimii doi ani, 2022 și 2023, a fost consemnată o majorare accelerată a prețurilor care se mai manifestă și în prezent.
Pe grupe mari, cele mai mari mari scumpiri s-au înregistrat în cazul produselor alimentare și băuturilor nealcoolice (+58%), dar și la alcool și tutun (+54%).
Dintre alimente, pe parcursul a 10 ani, cartofii mai mult decât și-au dublat prețul, scumpindu-se cu 128%. Și pâinea s-a scumpit peste medie (+69%), ouăle cu 78%, iar carnea s-a scumpit cu 50%.
Deși au crescut foarte mult subvențiile acordate fermierilor – programul „Tomata”, de exemplu, legumele s-au scumpit cu 84,4%.
Cel mai mult s-au scumpit în perioada 2014 – 2023, energia electrică, gazele, încălzirea centralizată și alți combustibili +81,7%, urmate de dotarea și întreținerea locuinței +67%.
Citeşte integral analiza 10 ani de inflație în România: trendul costului vieții și paradigma de consum pe Curs de Guvernare