25 de organizaţii cer demisia membrilor CCR după decizia privind Secția Specială

25 de organizaţii cer demisia membrilor CCR după decizia privind Secția Specială

25 de organizații din România și din străinătate cer demisia membrilor CCR care au adoptat o decizie care a bulversat lumea juridică, în opinia lor.

Mai exact, este vorba despre decizia din 8 iunie 2021, prin care se interzice judecătorilor români să constate încălcarea dreptului european cu privire la Secţia specială de anchetat magistraţii.

”24 de organizaţii din România şi străinătate se alătură demersului asociaţiei Iniţiativa pentru o Cultură Democratică Europeană şi solicită demisia membrilor CCR care au adoptat decizia prin care interzic judecătorilor români să constate încălcarea dreptului european cu privire la Secţia specială de anchetat magistraţii.

Decizia CCR din data de 8 iunie 2021 a bulversat lumea juridică. Curtea Constituţională refuză să respecte hotărârea CJUE din data de 18 mai 2021 care consacră obligativitatea pentru statul român de a pune în aplicare recomandările din cadrul Rapoartelor MCV, printre care şi desfiinţarea Secţiei speciale.

ADVERTISING

CCR impune judecătorilor naţionali ca, din moment ce a fost decisă în România constituţionalitatea înfiinţării Secţiei speciale, ei să nu poată aplica direct dreptul european care se opune în mod clar unei astfel de Secţii”, se arată într-un comunicat de presă al VeDem Just.

Semnatarii susțin că ”decizia CCR contravine jurisprudenţei constante a CJUE potrivit căreia judecătorul naţional este primul judecător european, iar acest rol nu poate fi interzis de nicio autoritate, lege sau practică, chiar dacă este vorba de o curte constituţională”.

Iată cele 24 de organizaţii semnatare:

  • Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie, prin Lucian Checheriţă;
  • Asociaţia Freedom House Bucureşti, prin Cristina Guseth;
  • Asociaţia RESET, prin Daniela Mitrofan;
  • #activAG Piteşti, prin Traian Paparete;
  • #Rezist Milano, prin Cătălin Lazăr;
  • #Ștafeta Steagului European, prin Maria Elena Vanghelatou;
  • #Acord Diaspora, prin Gabriel Ursescu;
  • #Rezist Dublin, prin Alexandru Gheorghe;
  • #Rezist Iași, prin Anca Cornelia Aradei;
  • Asociația Bihorul Civic, prin Vasile Dumitriu;
  • #Voluntari în Europa, prin Adriana Mureșan;
  • #Mişcarea Civică Diaspora Austria, prin Claudia Zotlterer-Vlad;
  • #Diaspora Milano, prin Miron Alin Stănescu;
  • Asociaţia Oradea Civică 017, prin Cosmin Burdasiu;
  • #Diaspora Franţa solidară cu România, prin Mihaela Mihai;
  • #Canada Save Roșia, prin Eugen Melinte;
  • #Un timbru pentru dreptate, prin Octavian Stângă;
  • #Cetățean implicat, prin George Macarie;
  • Asociația ACREMIS, prin George Macarie;
  • #Rezist Galați, prin Magdalena Daniela Bolocan;
  • Iniţiativa România, prin Diana Maria Voicu;
  • #Corupţia Ucide, prin Angelica Şerban;
  • Asociaţia Geeks for Democracy, prin Raluca Paraschiv;
  • #Rezistenţa, prin Marian Rădună.
ADVERTISING

Context

CCR a decis, în 8 iunie, că Secția specială pentru anchetarea magistraților este constituțională și că o eventuală desființare a ei poate fi decisă doar în Parlament.

De asemenea, CCR atrage atenția că instanțele de judecată nu pot aplica decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR.

Decizia a fost luată cu majoritate de 7 la 2 și doar judecătoarele numite de președintele Klaus Iohannis, Livia Doina Stanciu și Simina Tănăsescu, au făcut opinie separată.

”Legea fundamentală își prezervă poziția ierarhic superioară (...) neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare față de Constituția României, astfel că o instanță judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziții din ”legile interne”, constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a Curții Constituționale, cu dispozițiile de drept european(...), se arată într-un comunicat al CCR de miercuri.

ADVERTISING

Citește aici comunicatul integral al CCR

Decizia magistraților CCR vine după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Legislația Uniunii Europene are prioritate în fața dispozițiilor contrare din legislația internă și că Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) cu privire la sistemul de justiție e parte a tratatului de aderare al României la UE și deci recomandările au caracter obligatoriu.

Citește și:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇