"America is back": Cum s-a întors America în Europa și ce înseamnă asta pentru Rusia și China

"America is back": Cum s-a întors America în Europa și ce înseamnă asta pentru Rusia și China

„America is back”, a spus președintele Biden în timpul vizitei sale la baza militară Mildenhall din Marea Britanie și eu cred că așa este, America a revenit în lumea democrațiilor unite și liberale, spune, într-un dialog cu SpotMedia.ro, europarlamentarul Nicu Ștefănuță, vicepreședintele delegației PE pentru relațiile cu SUA.

"Nu întâmplător Joe Biden a ales Europa ca destinație a primei sale călătorii în calitate de președinte. Prezența lui aici este un semn concret al angajamentului reînnoit al SUA pentru relația transatlantică, un semnal că parteneriatul nostru a supraviețuit tumultoasei ere Trump.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Eu cred ca mizele principale ale primei vizite oficiale a președintelui Biden în Europa sunt reîntărirea parteneriatului transatlantic și accelerarea procesului de consolidare a democrației, prin organizarea „Summit-ului Global al Democrațiilor”.

Cum se reașază relația dintre SUA și UE, după tensiunile din timpul administrației Trump

"Atât SUA, cât și națiunile europene sunt țări cu valori, puteri și capacități similare, care se pot uni pentru a îndeplini obiective comune. Cu toții am văzut ce a însemnat vechea administrație americană pentru noi, dar și pentru întreaga lume: NATO a fost pusă sub semnul întrebării. Europa nu a mai fost definită ca un partener strategic. Disputele comerciale s-au intensificat. Pactul climatic de la Paris a fost părăsit și criza climatică pusă la îndoială", spune Nicu Ștefănuță.

"Multe dintre aceste provocări rămân, iar dezacorduri, chiar și între aliați, vor exista întotdeauna, însă eu cred că dacă puterea noastră este suma a mai multor forțe, atunci trebuie să învățăm să țintim în aceeași direcție. Pentru întărirea democrațiilor liberale ale lumii, noi, în Uniunea Europeană, trebuie să ne implicăm activ în organizarea “Summit-ului Global pentru Democrație”.

Pentru garantarea securității euroatlantice, trebuie să întărim flancurile europene, prin investiții mari în cercetare în domeniul apărării, în dezvoltarea capacităților și în mobilitate militară. Pentru a răspunde mai bine la viitoarele amenințări sanitare, nu trebuie să concurăm unii cu alții atunci când o altă pandemie ne va lovi, ci din contră, trebuie să ne întărim mecanismele de cooperare", explică europarlamentarul român, un bun cunoscător al Washingtonului, unde a și lucrat.

"Acum, când lumea întreagă face eforturi pentru a ieși cât mai rapid din această pandemie, cred că este timpul să învățăm un lucru important: nicio națiune nu este suficient de puternică sau de bogată încât să facă față marilor provocări globale de una singură. Cu atât mai mult în fața unei urgențe climatice care pune în pericol nu doar securitatea europeană sau a continentului american, ci afectează întreaga planetă.

Să luăm exemplul NATO: o criză climatică majoră pentru oricare dintre aliați afectează securitatea tuturor, pentru că scoate din joc, temporar sau chiar pe termen lung, un partener pe care ne bazăm.

O problemă climatică de amploare în SUA, de exemplu, îi face indisponibili pe americani într-o anumită acțiune externă. Și, atunci, tot sistemul NATO este afectat, pentru că nu se poate baza tocmai pe pilonul cel mai important", spune acesta.

China și Rusia, pe o singură agendă

Pentru administrația Biden, China rămâne marea preocupare de pe agendă. Pentru UE, Rusia lui Vladimir Putin pare mai amenințătoare. Nicu Ștefănuță spune că nu e vorba despre nicio divergență de agende aici.

"Nu este nicidecum vorba de o neconcordanță, ci mai degrabă de două liste de priorități care, în contextul întâlnirilor diplomatice de săptămâna aceasta și săptămâna viitoare, urmează a fuziona într-una singură. Interesele noastre și cele ale partenerilor noștri transatlantici se intersectează în mod organic.

Ba mai mult, Summit-ul G7, întâlnirea cu liderii UE și reuniunea NATO au toate un obiectiv comun, așa cum deja a și declarat Joe Biden: “consolidarea alianței, pentru a arăta clar președintelui rus Vladimir Putin și Chinei că relațiile dintre Europa și Statele Unite sunt strânse”.

Încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, îngrădirea libertății de exprimare, atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare – toți acești factori sunt prezenți atât în China, cât și în Rusia, iar ceea ce este cel mai important e faptul că ei erodează pietrele de temelie și garanțiile democrației reale.

Însă scopul nostru, al alianței transatlantice, este exact acela de a apăra democrația, nu doar în interiorul forurilor noastre, ci pretutindeni. Fie că este vorba de Minsk, Moscova sau Beijing.

Poate că într-o oarecare măsură este adevărat – da, Uniunea Europeană a reacționat mai repede decât SUA atunci când regimului Lukashenko a deturnat o cursă internațională Rynair de pe ruta Atena - Vilnius pentru a-l aresta pe jurnalistul opozant Roman Protasevici. Este și normal: s-a întâmplat chiar la granițele UE, iar viețile mai multor cetățeni europeni au fost puse în pericol. Asta nu înseamnă că America nu a fost acolo să ne sprijine, ba chiar ne-a impulsionat și ne-a asigurat că este în continuare un bun prieten al democrațiilor din Europa de Est.

Vizita Secretarului de Stat Antony Blinken, în aprilie, ne-a redovedit deja că există o anumită coeziune şi convergenţă între poziţiile SUA şi ale UE, fapt ce s-a concretizat prin crearea unui grup de lucru comun pe tema relaţiei cu China.

Sunt sigur că evenimentele diplomatice din zilele care urmează vor întări viziunea parteneriatului nostru și vor oferi capacitate de proiecție globală pentru a gestiona împreună atât ascensiunea militară a Chinei, cât și agresivitatea Rusiei".

Nu căutăm un conflict cu Moscova, dar există consecințe pentru acțiuni nocive

Foto: Hepta.ro

Dar președintele Joe Biden se va întâlni și cu Vladimir Putin, o întrevedere care nu are concluzii clare, încă, potrivit vicepreședintelui delegației PE pentru relațiile cu SUA.

"Să o luăm în ordine cronologică.

În primul rând, evenimentele recente din Belarus au pus în dificultate întâlnirea anunțată între Biden și Putin.

Dacă regimul Lukașenko nu primea sprijin militar, economic și politic din partea Kremlinului, acesta s-ar fi prăbușit cu mult timp în urmă. La fel și cu Roman Protasevici și celelalte personalități ale Opoziției din Belarus – garantarea eliberării lor stă în puterea Rusiei.

Sper ca Joe Biden, care pleacă spre vizita cu Putin de la Geneva sub influența politicii de la Bruxelles, să țină cont de aceste aspecte și să-și amintească cum gândește Moscova cu adevărat. Să nu uităm un lucru important: SUA își doresc ”relații stabile și previzibile” cu Moscova.

Iar în al doilea rând, când a sosit în Regatul Unit miercuri seara, președintele Biden i-a transmis omologului său rus, Vladimir Putin, un mesaj de la distanță: “Nu căutăm un conflict cu Rusia”, însă nu a ezitat să și avertizeze asupra faptului că există consecinţe “puternice şi semnificative”, dacă Moscova se angajează în activităţi nocive.

Sper ca summit-ul de la Geneva să conducă la dezescaladarea tensiunilor dintre Kremlin și aliați și partenerii lor în regiunea Mării Negre. Mă aștept ca discuția dintre Biden și Putin să se axeze pe întărirea securității și a stabilității flancului estic și să scoată în prim plan avantajele unei bune relații dintre Rusia și NATO.

Mai presus de toate, credibilitatea și stabilitatea politicii externe occidentale trebuie sfânt păstrate! Sunt sigur că președintele Biden o să aibă mare grijă asupra acestui aspect și o să îi reafirme lui Putin capacitatea și determinarea Occidentului de a sancționa Rusia atunci când acționează agresiv și instrumentalizează atacuri hibride ori cibernetice împotriva Europei și a Statelor Unite", conchide Nicu Ștefănuță.

Citeşte şi:


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!