Locuiești în România și vrei să ai un cuvânt real de spus despre modul în care se cheltuiește banul public în orașul tău? Mută-te la Timișoara!
Acolo, primăria a înțeles cum să folosească un instrument numit bugetare participativă, aplicat de ani buni în mari orașe europene precum Paris, Barcelona, Milano sau Helsinki.
Prin acest mecanism, administrațiile locale îi implică pe cetățeni în procesul de luare a deciziilor și în alocarea banilor pentru proiecte utile, propuse chiar de locuitori, care le pot îmbunătăți viața în oraș.
Un studiu multianual al Centrului Român de Politici Europene (CRPE) pe care îl puteți citi aici arată că, în România, există doar câteva orașe în care bugetarea participativă funcționează cu adevărat. Cele mai bune exemple sunt Timișoara și Oradea.
În restul țării însă, inclusiv în București, instrumentul este pe cale de dispariție. Deși bani s-au alocat pentru proiecte, iar cetățeni interesați să se implice au existat.
Am vorbit cu cercetători, funcționari și cetățeni. Iar concluzia este clară: timișorenii pot decide cum se cheltuiește o parte din banul public, în timp ce bucureștenii și românii din multe alte orașe nu pot, deocamdată, decât să viseze la asta.
De ce e important să participăm la administrarea orașului
Contează ce primar și ce consilieri locali votezi o dată la patru ani. Contează și să îți plătești taxele la timp.
Dar puterea ta de cetățean n-ar trebui să se limiteze doar la atât.
Primarii care înțeleg că administrația modernă nu înseamnă doar să îi întrebi pe oameni ce își doresc, ci și să îi implici în luarea deciziilor și în implementarea lor, folosesc bugetarea participativă.
E un mod de a reduce distanța dintre funcționari și cetățeni. Și de a-i ajuta pe oameni să realizeze proiecte care pentru o primărie ar putea părea nesemnificative.
Nu e nevoie să inventeze cineva roata. Modelul există deja în Europa.
Cum au reușit Paris și Barcelona
La Paris, de exemplu, bugetarea participativă a înflorit în ultimii 12 ani, de când primar este Anne Hidalgo.
Sumele alocate sunt astăzi impresionante: aproximativ 5% din bugetul total de investiții, adică în jur de 100 de milioane de euro pe an.
Dar banii nu sunt cheia succesului. Nici nu au fost atât de mulți, la început.
Secretul parizienilor este modul în care a fost construit sistemul:
- propuneri asumate de cetățeni (care pot participa începând cu vârsta de 7 ani), depuse online, transparent, pe o platformă numită Decider Pour Paris
- analiză riguroasă a proiectelor realizată de administrație
- selecția proiectelor care pot fi implementate fără impact negativ asupra mediului, fără suprapuneri peste alte investiții ale primăriei și fără costuri exagerate de întreținere
- vot online transparent, doar pentru proiectele eligibile
- implementare etapizată
Din 2014 până astăzi, sute de mii de parizieni au votat proiecte finanțate prin bugetare participativă. Și s-au realizat aproximativ 2.500 de astfel de proiecte.
Doar 2 exemple simple:
- în 2018, cu 15.000 de euro, locuitorii au plantat o pădure urbană, care a ajuns la maturitatea dorită în aproximativ patru ani
- cu 8 milioane de euro, au fost dezvoltate proiecte pentru piste de biciclete pe care primăria le-a integrat într-o rețea urbană mai amplă
Barcelona este, de asemenea, cunoscută pentru succesul bugetării participative.
Programul a început în 2020, cu 1.982 de propuneri de proiecte. După analiza tehnică au rămas 824 eligibile. Dintre acestea au fost prioritizate 204, iar în final – după votul cetățenilor pe platforma decidim.barcelona – au rămas 76 de proiecte pentru implementare.
Proiectele sunt diverse: de la reamenajări de spații publice și curți de școli până la amenajarea unor spații sportive.
O simplă privire la bilanțurile programului arată că spaniolii au măsurat succesul și în număr de proiecte finalizate, dar mai ales în numărul de cetățeni implicați în actul de administrație.
Românii au prins ideea, dar au abandonat-o repede
Ideea de bugetare participativă nu le este străină primarilor din România.
Unii au încercat să o aplice chiar la câțiva ani după Paris — deci înainte ca Barcelona să își lanseze propriul program.
Doar că au făcut-o mecanic și uneori populist, fără să înțeleagă spiritul modului în care administrația ar trebui să lucreze cu cetățenii.
Rezultatul a fost previzibil: dezamăgire de toate părțile și eșec.
Studiul CRPE arată că, în cele 26 de primării care au încercat să implementeze bugetare participativă, bugetele alocate au scăzut drastic:
- 22,95 milioane lei în 2023
- 15,05 milioane lei în 2024
- doar 3 milioane lei în 2025
În 2025, lista primăriilor care au lansat programe noi de bugetare participativă nu s-a îmbogățit cu niciun nume.
În schimb, mai multe administrații au renunțat complet la acest instrument: Bistrița, Miercurea Ciuc, Reșița, Sibiu, Târgu Mureș și Tulcea.
De ce funcționează la Timișoara
Primăria Timișoara a început programul de bugetare participativă în 2022, în precedentul mandat al actualului primar Dominic Fritz.
Primul pas a fost analiza programelor deja existente, din țară și din străinătate.
Pe baza acestor date, administrația a:
- înființat o comisie mixtă – formată din 5 funcționari ai primăriei și 4 membri ai comunității aleși anual prin apel deschis – care evaluează proiectele
- atras ONG-uri pentru a ajunge mai ușor la grupuri mai puțin reprezentate (tineri, vârstnici, persoane cu dizabilități sau marginalizate)
- păstrat procesul online, pentru transparență și colectarea de date statistice, dar a promovat programul și offline.
Timișoara folosește o platformă similară cu cea din Barcelona: decidem.primariatm.ro.
Regulamentul a fost dezbătut public și abia apoi adoptat. Ulterior, acesta a fost modificat anual, pe baza feedbackului primit de la participanți.
Prima ediție, în 2022, a fost dedicată întregului oraș și a urmat modelul clasic: propunere – analiză – vot – implementare. După analiza datelor, primăria a observat însă că există zone cu participare redusă.
În consecință, a creat o componentă a bugetării participative dedicată cartierelor Kuncz, Fratelia, Polonă și Ronaț.
Cu sprijinul ONG-urilor locale, în care locuitorii aveau deja încredere, administrația a promovat programul și a stimulat participarea.
Rezultatele au apărut rapid.
În 2022, la prima ediție, au fost 6.715 votanți unici.
În 2024, la a treia ediție, numărul votanților ajunsese la 11.974, o creștere de aproximativ 78%.
Primăria a organizat ulterior și o ediție dedicată liceenilor, cu vot fizic.
Dominic Fritz a promovat personal programul, inclusiv pe rețele sociale preferate de tineri, cum ar fi Tik Tok.
După sesiuni de informare și mentorat, elevii au depus 64 de proiecte, pentru care au votat 6.537 de persoane.
Câteva proiecte deja realizate la Timișoara
Printre proiectele câștigătoare finalizate se numără:
- montarea unor toalete publice în mai multe parcuri, printr-un proiect de 400.000 lei propus de Silvia Cristina Nicoară
- repararea trotuarului de pe strada Polonă, printr-un proiect de 70.000 lei propus de Ioan Vincu
- realizarea mai multor mini-păduri urbane, inspirate de conceptul biologului japonez Akira Miyawaki, printr-un proiect de 400.000 lei propus de Andrei Popescu
Lista completă a proiectelor finalizate și a celor în implementare poate fi consultată pe platforma decidem.primariatm.ro.
„Momentan nu am luat o decizie legată de următoarea campanie, dar ne dorim să continuăm atât cu campania la nivel de oraș sau cartiere, cât și cu campania la nivel de licee”, a declarat pentru Spotmedia.ro Despina Ungureanu, șefa Serviciului de Guvernanță Participativă din cadrul Primăriei Timișoara.
Ce nu merge la București
Primăria Municipiului București a lansat încă din 2017 un program de bugetare participativă numit „Propune pentru București”.
Pe hârtie, capitala părea pregătită să ofere cetățenilor un cuvânt real de spus în privința cheltuirii banilor publici.
În practică însă, programul nu a funcționat așa cum ar fi trebuit.
Participanții spun că administrația nu a construit un dialog real cu cetățenii și cu ONG-urile care au depus proiecte. Au lipsit comunicarea, colaborarea și voința de a implementa proiectele câștigătoare.
Un exemplu este proiectul depus de OPTAR, care prevedea realizarea unor benzi sugerate pentru biciclete. A câștigat competiția, dar nu a fost implementat.
Programul de bugetare participativă a fost reluat în 2021. PMB a alocat atunci 2 milioane de lei și a analizat 60 de propuneri. În final au fost selectate 4 proiecte, iar dintre acestea s-a implementat doar unul: amenajarea unor locuri de joacă și spații verzi la Spitalul Theodor Burghele.
În 2022, au fost selectate doar 2 proiecte. Ambele implementate parțial.
„N-au vrut să implementeze proiectul, căutau doar soluții rapide”
Alexandru Oprița, din Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu, a avut un proiect câștigător la ediția din 2021.
Proiectul, numit „Ciorile, vecini cu aripi”, propunea realizarea unui studiu realizat de biologi pentru a înțelege de ce apar stolurile de ciori în Parcul Cișmigiu și ce măsuri pot fi luate pentru gestionarea problemei.
„Exista o comisie la PMB care a declarat că proiectul e eligibil. A fost votat, a câștigat. A ajuns la ALPAB, unde lucrurile s-au blocat”, a declarat Oprița pentru Spotmedia.ro.
Potrivit acestuia, administrația a preferat să testeze direct soluții de dispersare a păsărilor.
„Directorul de atunci al ALPAB a susținut că nu se pot da mai mult de 15% din bani pentru studiu. Or, pentru un studiu realizat de echipe complexe, pe o perioadă mai mare de timp, banii erau insuficienți. Nimeni n-a dorit să lucreze cu ALPAB. De altfel, sentimentul nostru e că nici ALPAB nu a dorit studiul. Voiau direct măsurile.
Au și început să testeze diverse metode, în parc. Au mers prost. Știam că vor merge prost. De asta ne-am și dorit studiul”, spune el.
„Fără sprijin! Dimpotrivă, ne-am luptat până au început să ne ignore”
O experiență similară descrie și Oana Turturică, de la Asociația „Hai cu Bicla.
Proiectul câștigător în sesiunea 2021 pe care l-a susținut prevedea marcaje pentru trasee de tip sharrow și instalarea unor rastele pentru biciclete.
„Am scris proiectul. Nu ne-a oferit sprijin în etapa asta. L-am scris noi. Urma să-l implementeze Administrația Străzilor. Am luat legătura cu cineva de acolo.
Am ajuns și la Comisia Tehnică de Circulație, unde erau membri care se opuneau.
Până la urmă, au făcut niște marcaje greșite în Sectorul 1. Și altele, în altă modalitate, în Sectorul 6.
Iar pe partea de rastele, ne-au propus unele mult inferioare calitativ față de ce am propus noi, care nu serveau scopului. Și am refuzat să luăm parte la așa ceva.
La un moment dat, firul s-a rupt, oricât am încercat noi. Nu ne-au mai răspuns la nimic”, a mai declarat Oana Turturică pentru Spotmedia.ro.
De ce merge la Timișoara și se blochează la București
Pentru cercetătorul Alexandru Damian, autor al raportului CRPE, diferența dintre Timișoara și București nu ține în primul rând de bani.
„Regulamentul de la București arată o neînțelegere gravă a ceea ce înseamnă bugetare participativă.
În primul rând, la bugetare participativă nu ar avea de ce să aplice și ONG-uri. Avem cadru distinct pentru ele. Aici e pentru cetățeni.
În plus, alocarea de bani este disproporționată. Am avut 20 de milioane de lei, anul trecut. Înțeleg că intenția a fost bună. Dar 20 de milioane de lei nu s-au cheltuit niciodată într-un an, la nivel național, pentru bugetare participativă.
„Mult mai potrivit ar fi să meargă pe politica pașilor mărunți: 2 milioane de lei pentru 8-10 proiecte”, a explicat Alexandru Damian pentru Spotmedia.ro.
În cazul Timișoarei, cheia este asumarea politică și existența unei structuri administrative dedicate, crede autorul raportului.
„De ce merge la Timișoara?
Pe de o parte, pentru că au un departament care cu asta se ocupă. Au managerii de cartiere ( care mediază relația primăriei cu comunitățile – n.red.).
Și pentru că și-a asumat primarul direct chestia asta. Se implică încă din faza de promovarea a proiectului. Scrie despre bugetarea participativă în raportul lui.
Asumarea din partea primarului e vitală. Pentru că degeaba o împing consilierii, dacă executivul primăriei nu o vrea. Nu va funcționa”, a mai declarat Alexandru Damian.