- Judecătorii din România pot să nu țină seama de decizii CCR, dacă acestea contravin legislației europene;
- MCV are caracter obligatoriu, fiind parte a tratatului de aderare;
- Secția Specială trebuie desființată, dacă nu există justificări obiective și verificabile;
- Șeful Inspecției Judiciare nu poate fi numit politic;
- Politicienii din România au păstrat o tăcere suspectă vizavi de hotărârile CJUE;
- Dacă legislația nu e schimbată în sensul arătat de CJUE, poate apărea confuzia în sălile de judecată;
Cu trei ani în urmă, mai precis în data de 9 iulie 2018, România atingea un punct periculos în ce privește atacul unor grupări politice asupra statului de drept și asupra democrației.
Klaus Iohannis, printr-un gest de protest mai mult simbolic, a trimis-o în fața opiniei publice pe Mădălina Dobrovolschi, purtător de cuvânt al președintelui, să anunțe revocarea din funcție a Laurei Codruța Kovesi, procuror șef la DNA.
“Președintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că România nu poate face pași înapoi de la statutul de țară în care domnește legea și în care supremația Constituției este respectată. În România, lupta împotriva corupției nu trebuie să fie diminuată ori blocată în niciun fel. Dimpotrivă, trebuie să continue. Niciuna dintre instituțiile implicate în lupta împotriva corupției nu trebuie să fie supusă presiunilor sau încercărilor de decredibilizare”, a anunțat Palatul Cotroceni la acea vreme.
CCR, o decizie fără precedent
Liviu Dragnea, șeful PSD și președintele Camerei Deputaților, prin demiterea Codruței Kovesi, bifase un obiectiv important de pe agenda sa, prin care urmărea preluarea controlului asupra instituțiilor statului și închiderea dosarelor de corupție care-l vizau.
Pe acest drum, Dragnea a fost ajutat de Tudorel Toader, ministrul Justiției de la acea vreme, dar și de Valer Dorneanu, președintele CCR.
Acesta, un fost membru important al PSD, reușește să formeze o majoritate în interiorul Curții Constituționale și, printr-o decizie fără precedent, îi indică președintelui ales ce să facă, să ia o anumită decizie, adică s-o revoce pe șefa DNA.
Din punct de vedere al funcționării statului de drept, a fost una dintre cele mai negre zile ale României de după 1990.
Protestele societății civile, atașamentul unei bune părți a românilor față de valorile UE și revolta multor magistrați au oprit, într-un final, alunecarea României către un regim politic autoritar, cum sunt cele din Ungaria și Polonia.
Răspunsuri care devin obligatorii pentru toate statele membre UE
“Nu comentez decizia Curții Constituționale, dar motivarea deciziei sugerează că în viitor procurorii s-ar putea subordona ministrului Justiției”, a spus la acea vreme Laura Codruța Kovesi, într-un discurs prin care anunța că a fost revocată din funcție.
În data de 9 iulie 2018, doamna Kovesi spunea că oamenii politici preluaseră din nou controlul asupra sistemului de justiție.
La trei ani de la acel moment dificil, toți cei care au manifestat, au scris petiții, au făcut plângeri către autoritățile europene și mulți alții care s-au opus ca democrația să dispară din România au primit o veste bună de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Aceasta a confirmat indirect că deciziile de atunci au fost abuzive și au avut ca obiectiv distrugerea democrației.
În urma mai multor sesizări făcute de judecătorii români către CJUE în timpul unor procese, Curtea Europeană a răspuns, iar aceste răspunsuri trebuie respectate și transpuse în legislație.
Mai mult, aceste răspunsuri devin obligatorii pentru toate statele membre, iar judecătorii trebuie să țină cont de ele când iau decizii în procese în care se face referire la probleme de drept comunitar.
”Hotărârea de astăzi a CJUE este obligatorie pentru toate cele trei puteri statale, care trebuie s-o aducă la îndeplinire. Guvernul României și Parlamentul României trebuie să promoveze, respectiv să adopte imediat toate modificările legislative ce rezultă din rapoartele MCV.
Consiliul Superior al Magistraturii are obligația de a garanta în mod real independența Justiției și de a nu mai permite hărțuirea abuzivă a magistraților incomozi”, se arată în comunicatul dat de Forumul Judecătorilor, o asociație profesională care militează pentru independența magistraților.
Ce a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene?
- Legislația Uniunii Europene are prioritate în fața dispozițiilor contrare din legislația internă;
- Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) cu privire la sistemul de justiție e parte a tratatului de aderare al României la UE și deci recomandările au caracter obligatoriu;
- Șeful Inspecției Judiciare nu poate fi numit politic;
- Actuala Secție Specială (SIIJ) de anchetare a magistraților trebuie desființată. O astfel de secție poate fi înființată doar dacă există “justificări obiective și verificabile”.
- Răspunderea magistraților trebuie limitată la cazuri excepționale, definite clar și precis.
- Aceste decizii vor avea un impact major asupra sistemului de justiție din România.
CCR, în urma deciziilor, pierde puterea absolută pe care și-a arogat-o în ultimii ani
CCR, o instituție care în mandatul lui Valer Dorneanu s-a transformat dintr-una de verificare a constituționalității prevederilor legale într-una care face legi, își pierde din influență.
Orice prevedere contrară dreptului european din hotărârile CCR poate fi atacată în instanță și anulată prin decizia unui judecător.
Dacă în data de 9 iulie ar fi existat aceste decizii ale CJUE, atât Laura Codruța Kovesi, cât și Klaus Iohannis ar fi avut fundamentul juridic pentru a ataca în justiție abuzurile lui Tudorel Toader și Valer Dorneanu, inspirate de Liviu Dragnea.
“Din fericire, democraţia ne permite tuturor să coexistăm în spaţiul acesta. Numai că el este unul de drept, nu de voinţe arbitrare şi interese obscure. Iar dreptul este acum ceea ce CJUE a decis: cu ruşine, trebuie să recunoaştem că România a greşit. Tragem linie, reparăm şi mergem mai departe!”, a scris judecătorul Cristi Dănileț pe pagina sa de Facebook.
O tăcere ciudată printre oamenii politici care trebuie să remedieze rapid problemele din Justiție
După aceste decizii ale CJUE atât de așteptate de către o mare parte dintre magistrați, dar și de opinia publică, reacția oamenilor politici a lipsit cu desăvârșire.
Președintele Klaus Iohannis, deși a fost vizat direct de atacurile la adresa statului de drept, nu a făcut niciun comentariu.
Nici liderii politici care atunci erau în Opoziție, iar astăzi la guvernare și care au protestat față de atacurile PSD la adresa democrației din România nu au spus nimic despre răspunsurile venite de la CJUE.
Era important să reacționeze pentru că actuala majoritate are obligația să creeze legislația adecvată.
Ministrul Justiției Stelian Ion a dat publicității un comentariu cu privire la răspunsurile CJUE în care explică în ce constau, anunțând că e o “hotărâre de referinţă cu privire la statul de drept şi organizarea sistemului judiciar din România”.
Această tăcere a mediului politic poate genera complicații în sălile de judecată din România. În acest moment, după hotărârile CJUE, judecătorii pot da decizii contrare din cauza lipsei unei legislații care să implementeze aceste decizii.
“… în instanțele de judecată va fi haos tocmai pentru că această decizie dă o foarte mare putere judecătorului român să decidă cu privire la hotărârile SIIJ, CCR, de exemplu. În lipsa unor modificări legislative urgente se va crea haos și spețe similare riscă să aibă decizii diferite, total opuse, dacă unii judecători vor păstra deciziile CCR, iar alții nu le vor păstra”, a scris Ana Birchall, fost ministru al Justiției în timpul Guvernului Dăncilă.
