România va găzdui din nou Capitala Europeană a Culturii, în 2034, după ce Comisia Europeană a anunțat oficial calendarul pentru următoarea ediție.
Primele candidaturi ale orașelor românești sunt așteptate în toamna lui 2028, iar orașul câștigător va avea apoi cinci ani pentru pregătirea programului cultural.
România are deja două experiențe importante în cadrul programului european. Sibiul (foto sus) a fost Capitală Europeană a Culturii în 2007, împreună cu Luxemburg, iar Timișoara a deținut titlul în 2023, alături de Veszprém, din Ungaria, și Elefsina, din Grecia.
Ministerul Culturii susține că experiențele celor două orașe au lăsat în urmă investiții în infrastructura culturală, proiecte noi și rețele europene, dar și o generație de oameni obișnuiți să dezvolte programe culturale la nivel european.
Competiția pentru 2034 începe în 2028
Noul cadru european schimbă însă modul în care este privit titlul. Capitala Europeană a Culturii nu va mai însemna doar un program desfășurat pe parcursul unui singur an, ci un proiect cu efecte pe termen lung.
Rezultatele orașului desemnat vor fi urmărite și după anul în care deține titlul, iar respectarea angajamentelor asumate va conta inclusiv pentru acordarea Premiului Melina Mercouri, una dintre principalele distincții asociate programului.
Procedura de candidatură va fi simplificată. Criteriile vor fi grupate în patru seturi, față de șase în prezent, iar orașele vor putea forma mai ușor candidaturi comune, inclusiv peste granițe. În același timp, Comisia Europeană pune un accent mai mare pe implicarea tinerilor și a societății civile.
Potrivit calendarului prezentat de Ministerul Culturii, primele candidaturi ar urma să fie depuse în toamna anului 2028, iar orașele finaliste să fie anunțate în 2029. Capitala Europeană a Culturii din 2034 va avea astfel aproximativ cinci ani pentru pregătirea programului.
Ministerul Culturii vrea ca proiectele să continue și după competiție
Ministerul Culturii analizează și un mecanism prin care proiectele pregătite de orașele candidate, cel puțin de cele ajunse în finală, să poată fi implementate și după încheierea competiției.
„Orașele care investesc timp, energie și idei într-o candidatură trebuie să poată păstra ceva din această muncă, chiar dacă nu câștigă titlul”, a transmis Ministerul Culturii.
Instituția dă ca exemplu Cluj-Napoca, unde unele proiecte dezvoltate în cadrul candidaturii pentru titlul din 2021 au continuat să fie dezvoltate și după încheierea competiției.
Ministrul Culturii, Demeter András István, consideră că pregătirea pentru Capitala Europeană a Culturii trebuie corelată cu viitoarea Strategie Națională a Culturii 2027–2034.
„Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică”, a declarat ministrul.
Printre direcțiile menționate se află creșterea participării culturale, dezvoltarea spațiilor culturale de proximitate, proiectele intergeneraționale și consolidarea comunităților.
Avionul cu care Zelenski a zburat din Republica Moldova în Norvegia a fost aproape de a fi lovit de o dronă UPDATE
Tânărul care a bătut un livrator din Bangladesh, condamnat la 1 an și 8 luni de închisoare
Cât va cheltui Volkswagen pentru a tăia aproape 60.000 de locuri de muncă
Sorana Cîrstea și-a găsit o favorită în circuitul WTA: "Preferata mea. Voi fi fanul ei numărul 1"
