Anul 388: Moare împăratul roman Magnus Maximus, executat de rivalii politici, împreună cu inamicii militari. Ultima lui luptă s-a dat la Siscia, unde a avut de înfruntat cavaleria rivalului său Teodosie, formată din alani, goți și huni, atât de numeroși și de bine înarmați, încât forțele lui Maximus au luat-o la fugă numai când au văzut-o în zare, mărșăluind într-un nor de praf. Armata lui Teodosie a suferit foarte puține pierderi omenești.
Anul 476.: Odoacru, căpetenie germanică, îl învinge pe generalul roman Orestes. Din acel moment, se instalează dominația goților în Italia. Necruțător, Odoacru îl ucide pe Orestes, îl destituie pe împăratul Romulus Augustus, se instalează stăpân peste Italia și trimite însemnele sale imperiale la Constantinopol.
Trei state au continuat totuși sub conducerea romană, după 476:
- Dalmația, controlată de Julius Nepos până la asasinarea sa în 480.
- Domeniul Soissons condus de Syagrius, până la asasinarea sa în 487.
- Un teritoriu romano-maur din Africa de Nord, care a rezistat și incursiunilor vandalilor, devenind o parte a Imperiului Roman de Răsărit în jurul anului 533 atunci când Belizarie i-a învins pe vandali.
Roma a rămas definitiv în mâinile invadatorilor victorioși, iar Imperiul Roman de Apus a devenit o amintire.
Anul 489: Theodoric cel Mare, regele ostrogoților, îl învinge pe Odoacru în bătălia de la Isonzo și își deschide astfel drumul liber spre peninsula italică.
Theodoric a fost un rege al ostrogoților (471 – 526), conducător al Italiei (493 – 526) și regent al vizigoților (511 – 526), succedând lui Odoacru, în perioada care marchează tranziția politică de după căderea Imperiului Roman de Apus.
După moartea sa survenită în 526, în noua capitală ostrogotă, Ravenna, Theodoric a fost succedat de nepotul său, Athalaric.
Anul 632 – Moare Fatima, fiica profetului islamic Mahomed, cauza morții fiind un subiect controversat printre musulmanii sunniți și șiiți.
Anul 1521 – Războaiele otomane în Europa : turcii otomani ocupă Belgradul.
Anul 1565: Este întemeiat în Florida orașul St Augustine, cel mai vechi oraș construit postcolumbian, pe teritoriul SUA.
Anul 1749: S-a născut geniul literaturii germane, Johann Wolfgang von Goethe, ilustru gânditor și om de știință, una dintre cele mai remarcabile personalități ale culturii universale.
Anul 1789: S-a născut Stéphanie de Beauharnais, mare ducesă de Baden, bunica maternă a regelui Carol I al României și străbunica paternă a regelui Ferdinand.
Numele însă de Beauharnais amintește și de alte personalități, inclusiv alte evenimente. Așa ne trimite spre data de 13 decembrie 1779, când Alexandre, viconte de Beauharnais, văr primar cu tatăl Stephaniei, s-a căsătorit cu Joséphine Tascher de la Pagerie.
La data de 23 iulie 1794, vicontele Alexandre a fost însă ghilotinat. Văduva Josephine a trăit mai multe aventuri, cu mai multe personalități influente ale Directoratulului francez, inclusiv cu faimosul Barras. Prin Barras, o va cunoaște mai târziu și generalul Napoleon Bonaparte, care s-a căsătorit cu ea la 9 martie 1796.
Astfel, Napoléon devenea tatăl vitreg al copiilor Joséphinei din prima căsătorie: Eugène de Beauharnais și Hortense de Beauharnais, veri de gradul doi cu Stephanie. După încoronarea lui Napoleon ca împărat al Franței la 2 decembrie 1804, Stephanie devine membră a noii familii imperiale, intră în drepturi și se instalează în Palatul Tuilleries. Noul statut i-a permis să trăiască o viață luxoasă și nu o refuză.
Napoleon nu avea un moștenitor legitim propriu. A adoptat-o pe Stephanie și a numit-o "prințesă franceză". Prăbușirea lui Napoleon n-a afectat-o prea mult, întrucât între timp s-a căsătorit, cu un urmaș al ducelui de Baden – un duce pe bune, ca să spun așa.
Anul 1789: Astronomul german William Herschel a descoperit un nou satelit al planetei Saturn, pe care l-a numit Enceladus.
Enceladus este al șaselea cel mai mare satelit al lui Saturn (al 19-lea ca mărime din Sistemul Solar). Are aproximativ 500 de kilometri în diametru, aproximativ o zecime din cel al celui mai mare satelit al lui Saturn, Titan. Enceladus este în mare parte acoperit de gheață proaspătă și curată, ceea ce îl face unul dintre cele mai reflectorizante corpuri ale Sistemului Solar. Temperatura suprafeței sale la amiază atinge -198 °C.
Anul 1804: În acea zi de 28 august 1804 (stil nou), un puternic incendiu a distrus o parte a Bucureștiului. Distrugerile au fost atât de mari, încât numeroase locuințe au trebuit construite din nou, ceea ce a permis autorităților de atunci să stopeze refacerea clădirilor pe vechile amplasamente, pentru a permite primele măsuri de aliniere a străzilor orașului.
Anul 1828: S-a născut Lev Tolstoi, geniul literaturii ruse și universale, unul dintre scriitorii aparținând perioadei căreia i s-a spus epoca de aur a literaturii ruse (începută în 1820 cu primele opere ale lui Pușkin și terminată în 1880, cu ultimele lucrări ale lui Dostoievski).
Așa cum notează și Wikipedia, romanele tolstoiene Război și pace sau Anna Karenina au influențat hotărâtor nu numai literatura rusă, ci și evoluția romanului la nivel mondial. Creația sa epică se impune prin capacitatea de cuprindere, adâncimea viziunii, acuitatea observației sociale și psihologice, sentimentul tragicului și omenescului, fiecare în parte și toate la un loc.
Lev Tolstoi a lăsat omenirii o uriașă moștenire literară care cuprinde printre altele:
- un roman istorico-psihologic de mari proporții („Război și pace – 3 volume”),
- un roman social de moravuri („Anna Karenina”),
- un roman social („Învierea”),
- trilogie autobiografică: „Copilăria”, „Adolescența”, „Tinerețea”
- numeroase nuvele și povestiri („Cazacii”, „Dimineața unui moșier”, „Moartea lui Ivan Ilici”, „După bal”, „Hagi Murad” și altele),
- drame („Puterea întunericului”, „Roadele instrucțiunii”, „Cadavrul viu”),
- povestiri populare, basme și istorisiri pentru copii, articole publicistice, de critică literară sau literatură științifică (studii despre probleme de artă, articole pe teme politico-sociale, tratate etico-religioase etc.),
- un jurnal intim
- excepțional de bogată corespondență.
Lev Tolstoi a oglindit în opera sa Rusia de la începutul veacului al XIX-lea (războiul împotriva lui Napoleon), dar mai ales Rusia din perioada 1861 — 1905.
Lev Tolstoi a avut, cu soția sa, opt copii, din care au urmat în timp cinci ramuri de descendenți. Una din cele cinci ramuri - mai precis a treia - a familiei scriitorului are o descendentă care locuiește la Sibiu.
La 14 ani după moartea lui Lev Nicolaevici Tolstoi, în 1924, se năștea la Nisa Marina Robescu, nepoată a colonelului conte Piotr Tolstoi (văr bun cu Lev Tolstoi), continuator al celei de-a treia ramuri a familiei Tolstoi.
Finalul Primului Război Mondial a făcut ca familia Tolstoi să se împrăștie pe tot continentul. Piotr Tolstoi împreună cu o parte din familie au ajuns la București. Una dintre fiicele acestuia, Nathalie Tolstoi, avea să o nască în anul 1924 pe Marina Robescu. Dacă trăiește, Maria Robescu împlinește în acest an vârsta de 100 ani.
Oricum, are două fiice în viață, din care una ar locui la Sibiu. O descendență cam complicată, dar interesantă.
Anul 1850: Opera romantică Lohengrin a compozitorului german Richard Wagner a avut premiera la Weimar, în Germania de astăzi. Este una din cele mai cunoscute și cântate compoziții ale autorului.
Anul 1862: Războiul Civil American: începe a doua bătălie de pe Bull Run, terminată după două zile cu victoria Confederației.
Anul 1879: Cetshwayo kaMpande (sic!), ultimul rege suveran al Zulu și liderul localnicilor în timpul războiului Zulu, este capturat de britanici.
Anul 1894: Se naște Karl Böhm, ilustru dirijor austriac, care a cunoscut zile de glorie pe la mijlocul secolului trecut, când a mânuit baghetele celor mai ilustre orchestre simfonice ale lumii, din Philadelphia, Londra, New York, Paris, Munchen, Dresda, Buenos Aires, Hamburg, Milano, Viena, Stuttgart, Frankfurt și nu numai. A decedat în 1981, la 87 de ani.
Anul 1898: Farmacistul american Caleb Bradham redenumește Brad's Drink, băutura pe care a inventat-o, și o definește cu un nume nou, purtător al unui mult mai puternic impact comercial: Pepsi-Cola.
Anul 1899: Se naște Charles Boyer, actor francez de mare succes, stea a Hollywood-ului de altă dată, idolul femeilor din vremea cinematografului alb/negru. Deși trecut de mult în uitare, îmi permit să amintesc câteva titluri de filme, care au rulat și la noi cu mare succes:
- 1937 Contesa Walewska
- 1948 Arcul de triumf
- 1956 Ocolul Pământului în 80 de zile
- 1962 Cei patru cavaleri ai apocalipsului
- 1966 Cum să furi un milion
- 1966 Arde Parisul?
- 1967 Desculț în parc
Anul 1910: Prințul suveran Nicola I al Muntenegrului devine rege al statului său. A domnit 50 de ani ca prinț suveran și încă opt ani ca rege, în total 58 de ani, fiind astfel unul din cei mai longevivi monarhi de pe continentul european.
Din fragedă tinerețe, a fost educat în spirit militar, iar reputația sa militară a ajuns mult consolidată de campania militară din 1877/1878 (războiul ruso-turc), în care a capturat orașele Nikšić, Bar și Ulcinj. Războiul a dus la o extindere considerabilă a frontierei Muntenegrului și la dobândirea unei importante zone de pe litoralul Mării Adriatice.
În fața poporului muntenegrean, prințul a justificat războiul ca fiind o răzbunare anti-otomană, după dezastrul suferit mai demult în Bătălia de la Kosovo Polje (Câmpia Mierlei, 1389).
Muntenegru și-a dobândit independența, odată cu România, urmare războiului 1977-78, când a fost recunoscută la Congresul de la Berlin. În următoarele decenii Muntenegru s-a bucurat de o apreciabilă stabilitate și prosperitate. Educația, comunicațiile și armata au cunoscut o dezvoltare fără precedent.
Prințul Nicola și-a propus să se impună pe plan extern, dezvoltând relații bilaterale personale nu numai cu vecinii, dar și în afara Peninsulei Balcanice. A început în 1883, când Nicola l-a vizitat pe sultanul otoman, cu care purtase recent un război, dar ulterior a întreținut cele mai cordiale relații.
În 1896 a organizat sărbătorirea „bicentenarul dinastiei muntenegrene Petrović” și, în același an, a participat la încoronarea țarului Nicolae al II-lea. În mai 1898 a vizitat-o pe regina Victoria a Marii Britanii, fiind primit oficial cu toate onorurile la Castelul Windsor.
După Primul Război Mondial, o adunare organizată de sârbi la Podgorica a votat detronarea lui Nikola și anexarea Muntenegrului la Serbia. Câteva luni mai târziu, Muntenegru s-a integrat în Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, redenumit Iugoslavia în 1929. Aceasta s-a pulverizat și ea, după destrămarea URSS.
Nikola a plecat în exil în Franța, de unde nu avea să se mai întoarcă niciodată în patria sa. Astăzi, Muntenegru este republică independentă și a primit, în 2010, statutul de țară candidată în UE. Negocierile de aderare UE-Muntenegru au început în iunie 2012, iar, până în prezent, au fost deschise 33 de capitole de negociere.
Anul 1916: Primul Război Mondial: Germania declară război României, iar Italia declară război Germaniei.
Anul 1917: Moare Calistrat Hogaș, prozator român, autorul însemnărilor de călătorie „Pe drumuri de munte”, scrise cu mult har, într-un stil care copleșește, emoționează, cutremură, dar care astăzi nu se practică și nu se caută. Cu alte cuvinte, nu are trading.
Anul 1917: Se naște Horia Lovinescu, cunoscut dramaturg român.
Anul 1922: Prima reclamă din lume difuzată la radio s-a auzit prin antenele postului de radio "WEAF", din New York.
Anul 1924: A început Revolta din August, o insurecție nereușită împotriva dominației sovietice din Republica Sovietică Socialistă Georgiană.
Anul 1927: S-a născut baritonul Nicolae Herlea, unul dintre iluștrii reprezentanți ai școlii românești de canto.
Herlea a excelat în creațiile italiene (Verdi, Puccini, Rossini, Donizetti), dar și franceze (Bizet, Gounod), în Mozart sau în leadurile lui Schumann, Schubert și nu numai. A murit în 2014, la Frankfurt am Main.
Anul 1941: Al Doilea Război Mondial: Peste 600.000 de germani sunt deportați de către Stalin către Siberia și Kazahstan.
Anul 1943: Moare regele Boris al III-lea al Bulgariei. L-a urmat la tron prințul moștenitor Simeon, în vârstă de șase ani. Practic, noul rege nu putea fi mai mult decât un personaj de reprezentare, puterea fiind preluată și exercitată de către un Consiliu de Regență.
Noul rege Simeon al III-lea nu a avut atunci tangență cu actul de conducere sau cel de guvernare, ceea ce i-a netezit drumul acum pentru o revenire în țară. S-a întors în 1996 și a fondat Miscarea Națională Simeon al II-lea.
După ce a câștigat alegerile din 2001 ca lider de partid, a preluat guvernarea Bulgariei ca prim ministru, din 2001 până în 2005. Dar după 2005 a început un declin imposibil de stăpânit și fostul rege, ajuns prim ministru, a ieșit pe „locul 2” la următoarele alegeri și s-a retras definitiv din politică.
Anul 1963: De pe treptele Monumentului Lincoln din Washington, DC, Martin Luther King, Jr. a ținut discursul I Have a Dream.
Anul 1988: Se produce accidentul aviatic de la Baza Aeriană Ramstein, Germania: trei avioane se ciocnesc simultan și cad peste mulțimea adunată la un show aviatic, estimată la 300.000 de persoane. S-au înregistrat 70 de morți (67 spectatori și 3 piloți) și 346 de răniți grav. Alte sute de persoane care au ajuns la spital prezentau răni care, totuși, nu le puneau viața în pericol.
Printre diferitele curiozități semnalate de presă cu prilejul dezastrului, este și aceea că, nu cu multă vreme anterior, se lansase un joc, care imagina un dezastru virtual similar cu ceea ce s-a petrecut „pe viu”.
Anul 1993: Sonda spațială Galileo trece pe lângă asteroidul Ida la o distanță de 10.500 km și trimite imagini înapoi pe Pământ. Este descoperit pentru prima dată un satelit al unui asteroid și i se dă numele de Dactyl.
Satelitul a fost numit după creaturile mitice numite dactili, care, conform mitologiei grecești, locuiau pe Muntele Ida.
Anul 1996: Divorțul secolului: moștenitorul de atunci al coroanei britanice, Charles, prinț de Wales, și Diana, prințesă de Wales, au finalizat formalitățile de divorț, după ce se despărțiseră deja efectiv cu patru ani înainte, din 1992.
Celebrul divorț se pronunța după un menaj care a durat 15 ani și din care au rezultat doi fii, prințul William (1982) și prințul Harry (1984). Fiecare din fii are astăzi, la rândul său, urmași, iar, dacă ar fi trăit astăzi, Lady Di ar fi fost o multiplă bunică.
Solicitată cândva de un post TV să relateze pe scurt povestea lor de iubire, Diana a prezentat-o cu următoarele cuvinte: „Ne-am întâlnit de 13 ori și ne-am căsătorit”.
La 24 februarie 1981, un anunț oficial din partea Palatului Regal informa: „Este o mare plăcere pentru M.S. Regina și pentru A.S.R. Ducele de Edinburgh să anunțe logodna fiului lor iubit, prințul de wales, cu Miss Diana Spencer, fiica contelui Spencer și a onorabilei doamne Shand Kydd".
Prin hotărârea judecătorească din 1996 privind divorțul, Diana a primit suma de circa 17 milioane £ (20,70 milioane de euro, astăzi), împreună cu un ordin legal care îi interzicea să dea mai multe amănunte presei.
După divorț, Diana a început să se întâlnească cu producătorul egiptean de film Dodi Al Fayed, fiul omului de afaceri miliardar de la Harrods Mohamed Al Fayed, alături de care și-a găsit sfârșitul într-un accident de automobil, la 36 de ani, în ziua de 31 august 1997.
La 9 aprilie 2005, prințul Charles de atunci, regele Charles al III-lea de azi, s-a recăsătorit cu Camilla Rosemary Shand, ducesă de Cornwall, ducesă de Rothesay și contesă de Chester, astăzi regină consortă a Marii Britanii.
Anul 2014: Recep Tayyip Erdogan devine al 12 lea președinte al Turciei
- Mexic: Ziua Națională a Bunicilor.