Anul 1456: La 14 iulie al acestui an, a avut loc lupta navală de la Slankamen (pe Dunăre). Flota căpitanului general al Ungariei, Ioan de Hunedoara (tatăl regelui Matei Corvin), înfrânge flota turcă și reușește să trimită ajutoare, constând în trupe, arme și alimente, celor asediați la Belgrad.
Planul turcilor otomani era ca, după cucerirea Constantinopolului, să se îndrepte cu cuceririle spre Europa, iar o primă etapă ar fi fost cotropirea Ungariei. Îi stăteau însă în cale Valahia și Serbia. Pe cea dintâi, turcii au preferat totdeauna s-o țină sub control prin relațiile de vasalitate, dar pentru cea de a doua erau hotărâți să lupte.
Turcii au asediat Belgradul, care părea cetate inexpugnabilă. Numai că forăreața, întărită și cu ajutoarele de care aminteam, a declanșat un contraatac care a înspăimântat trupele din tabăra turcească, mai ales după ce însuși sultanul a fost rănit și abia de și-a salvat viața, fugind.
Pe bună dreptate, se spune că bătălia de la Belgrad a decis atunci soarta lumii creștine pe următoarele secole.
Anul 1582: A fost tipărită Palia de la Orăștie, prima traducere românească a cărților „Geneza“ și „Exodul“. Demersul a fost realizat în contextul reformei protestante și cu sprijinul financiar al unor nobili reformați. Lucrarea a fost tipărită la Orăștie de meșterul-tipograf Șerban, fiul diaconului Coresi.
Anul 1602: Se naște Jules Mazarin, cardinal și diplomat francez. A fost prim ministru al Franței, succedându-l pe Cardinalul Richelieu, și a ocupat postul până la moartea sa. L-a servit cu cinste pe regele Ludovic al XIV-lea, a cărui strălucire i se datorează în bună măsură și abilității cu care a guvernat prim ministrul Mazarin.
Anul 1700: A fost semnat Tratatul de pace de la Constantinopol între Rusia și Turcia, prin care Imperiul Otoman îi ceda Rusiei întreaga zonă a mării Azov, plus cetățile Taganrog, Pavlovsk și Mius primind totodată un ambasador rus la Constantinopol.
De asemenea, Turcia a asigurat repatrierea tuturor prizonierilor rezultați din războiul ruso-turc dintre anii 1686-1700. Și țarul s-a angajat la rândul său să ia măsuri pentru ca supușii săi, cazacii, să nu-i atace pe otomani, în timp ce sultanul a asigurat că militarii otomani nu-i vor ataca sau prăda pe tătarii din Crimeea.
Anul 1789: În Franța are loc Căderea Bastiliei, un eveniment de primă importanță nu numai pentru soarta Franței, ci și a Europei, cu efecte în întreaga lume. Evenimentul a marcat începutul Revoluției Franceze, cu consecințe nu numai în plan politic și social, ci și în plan cultural, religios, educațional.
Merită punctată, cât de sumar, succesiunea evenimentelor:
- În dimineața de 14 iulie, mișuna pe străzile Parisului o mulțime nemulțumită și dezorientată, care nu aștepta decât o scânteie, ca să facă explozie. Mulțimea se îndrepta spre Palatul Invalizilor, unde erau depozitele de arme. Deci, nu era de glumă.
- Mulțimea a intrat în posesia armelor, dar ele nu erau de niciun folos fără muniție. Muniția se afla în fortul Bastilia, temuta închisoare politică a regimului monarhic, dar și depozit pentru praful de pușcă. Speriat, guvernatorul bastionului a luat o decizie energică, dar nechibzuită: să tragă în mulțime.
- Au căzut victime, dar faptul, în loc să-i sperie pe protestatari, i-a îndârjit și mai rău, iar tăvălugul a devenit de neoprit. Până seara, garnizoana Bastiliei s-a predat, deținuții au fost eliberați, guvernatorul a fost prins și, la scurt timp, executat, fără vreo judecată: în numele poporului.
- Evenimentele trimiteau un semnal căte lume: A început Revoluția.
Dar ziua de 14 iulie n-a devenit numaidecât sărbătoare națională. Aceasta s-a stabilit abia după trei decenii, prin legea din 6 iulie 1880, o lege scurtă, cu un singur articol, fără alte detalii decât acela că ziua de 14 iulie se declară sărbătoare națională a Franței. Și așa a rămas până azi.
Anul 1827: Moare Jean Augustin Fresnel, fizician francez, cunoscut pentru contribuțiile sale în optică, mai ales în probleme privind interferența și difracția luminii. Prismele lui Fresnel sunt folosite și astăzi la construcția proiectoarelor și farurilor maritime.
Anul 1861: Regele Prusiei Wilhelm I este rănit ușor la picior, într-o tentativă de asasinat, la Baden-Baden. Atentatorul era un oarecare Askar Becker, student (a nu se confunda cu matematicianul și filosoful, cu același nume!), iar motivele ciudatului său gest au rămas neclare.
Atacatorul a fost condamnat la douăzeci de ani de închisoare, dar a fost grațiat la cererea regelui William și eliberat în 1866, cu condiția să părăsească Confederația Germană pentru totdeauna.
A locuit o vreme la Chicago, SUA, iar ulterior la Alexandria, în Egipt. Aici a și murit în 1868, la vârsta de 29 ani.
De altfel, Wilhelm I a supraviețuit la nu mai puțin de patru încercări de asasinat, toate eșuate. Astfel, cea de a doua asemenea încercare a avut loc la Berlin, în ziua de 11 mai 1878, când ucenicul Max Hödel, dintr-un atelier de tinichigerie, și-a propus să ucidă un rege, numai din convingerile sale social-democrate și antimonarhice.
Cel de al treilea atentat a intervenit la 2 iunie al aceluiași an. Atentator era doctorul Karl Eduard Nobiling, iar victima s-a ales cu răni grave urmare împușcăturilor. Constatându-se că și doctorul avea tot motivații social-democrate, cancelarul Bismarck a luat imediat măsuri radicale, promovând în Parlament o lege, pentru judecarea rapidă a dosarelor ce-i priveau pe social-democrați.
Cel de al patrulea atentat, și ultimul, a avut loc în Rüdesheim, pe Valea Rinului, în 1883. Autorul era un anarhist, pe nume August Reinsdorf, dar încercarea a eșuat întrucât vremea era ploioasă, iar dinamita folosită de atentator ca muniție se umezise și n-a explodat.
Până la urmă, Wilhelm I a murit de moarte bună. în 1888, la vârsta de 90 ani și a fost înmormântat cu mare cinste în mausoleul din Charlottenburg, la Berlin.
Anul 1862: Se naște Gustav Klimt, pictor austriac, lider al avangardei vieneze și unul din fondatorii Secesiunii Vieneze. Arta lui a contribuit în mare măsură la producerea uneia din cele mai mari revoluții din istoria artei.
Anul 1865: Are loc prima ascensiune a vârfului Matterhorn în cadrul expediției, condusă de exploratorul britanic Edward Whymper. La întoarcere, au murit patru dintre membrii expediției.
Anul 1881: Moare banditul din vestul sălbatec american Billy the Kid, tâlhar și infractor vinovat pentru 21 de crime, săvârșite până la vârsta de 21 de ani, când a fost el însuși împușcat.
Anul 1883: Se naște Alexandru Zirra, compozitor român. Este autorul a opt poeme simfonice, cinci opere, precum și mai multe suite, uverturi, lieduri, coruri, multe din ele de inspirație folclorică.
Anul 1887: Moare Alfred Krupp, cunoscut industriaș și inventator german, un mare producător de oțeluri. I s-a mai spus – și nu degeaba – Regele Tunului.
Anul 1889: Se naște Ante Pavelić, politician și naționalist croat, decedat în 1959.
Anul 1913: Se naște Gerald Ford, politician american, al 38-lea președinte al Statelor Unite.
Anul 1918: Se naște Ingmar Bergman, cunoscut regizor suedez de teatru și film.
Anul 1919: Se naște Lino Ventura, actor francez de origine italiană.
Anul 1932: Moare Dimitrie Paciurea, sculptor, grafician, acuarelist și profesor român. Este una din figurile cele mai atipice din arta românească, el fiind și cel mai important sculptor național român din prima jumătate a secolului al XX-lea, după Constantin Brâncuși.
Anul 1933: An nefast, 1933: în Germania, toate partidele politice, cu excepția celui nazist, au fost scoase în afara legii.
Anul 1947: Afacerea Tămădău : un grup de zece conducători ai PNȚ, în frunte cu Ion Mihalache, vicepreședinte, Nicolae Penescu, secretar general, Nicolae Carandino, director la ziarul „Dreptatea“, soția acestuia și alții au fost arestați pe micul aeroport din Tămădău, la 46 de km de București, sub acuzația de „fugă într-o țară străină“.
Căci, să fim înțeleși, plecarea din țară, care astăzi este un drept al tuturor românilor, în anii dictaturii era un fel de privilegiu, pe care îl primeai numai după ce erai verificat politic.
Există temeiuri fondate asupra faptului că „fuga” de la Tămădău a fost, în fapt, o capcană pregătită de partidul comunist, anume pentru compromiterea unor personalități politice de marcă, demnitari din perioada interbelică, persoane cărora trebuie să li se găsească motive de reținere, de judecare și condamnare la pedepse grele.
Anul 1965: Mariner 4 zboară în apropiere de Marte și face, pentru prima dată în istorie, fotografii de aproape ale unei alte planete.
Anul 1967: Moare Tudor Arghezi (născut Ion N. Theodorescu), poet, scriitor și publicist român, puternic influențat de lirica poetului francez de mare faimă Charles Baudelaire, autorul unui volum de poezii care l-au făcut celebru: „Les Fleurs du mal” (florile răului).
Venirea comuniștilor, care condamnaseră lirica baudelair-istă ca fiind decadentă, a încercat să-l arunce și pe Arghezi într-un fel de con de umbră al culturii. Acuzele le-a declanșat un articol din Scânteia anului 1948, întitulat „Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei”, care îl blama, pe poet pentru al său „urât mirositor vocabular”.
Imediat după publicarea articolului, presei (care era de stat) i s-a interzis să-l mai publice pe Arghezi. A fost nevoit să se retragă din viața publică. Pentru supraviețuire, ajunsese să vândă la piață cireșele și perele rodite în curtea casei sale.
Mai târziu însă a a fost „reabilitat” treptat, distins cu premii și titluri, ales membru al Academiei Române în anul 1955, sărbătorit ca poet național la 80 și 85 de ani și ales deputat în Mare Adunare Națională – un fel de Parlament al României de atunci.
În contrapartidă, poetul s-a dat pe brazdă: a scris ceva versuri pe placul comuniștilor, chiar preamărind câteva nulități de-ale lor.
Anul 1969: În Statele Unite sunt retrase oficial din circulație bancnotele de 500$, 1.000$, 5.000$ și 10.000$, înlocuite între timp cu alte bancnote pe care le folosim astăzi.
Anul 1977: Se naște principesa Victoria, moștenitoarea tronului Suediei, fiica regelui Carl XVI Gustaf și a reginei Silvia Sommerlath.
Dacă va deveni regină, așa cum e de așteptat, ea va fi cea de a patra regină a Suediei, după regina Margaret (1345-1412), regina Christina (1632-1654) și regina Ulrika Eleonora (1716-1720).
Prințesa moștenitoare este căsătorită din anul 2010 cu Daniel Westling, Duce de Västergötland, cu care are doi copii: prințesa Estelle, ducesă de Östergötland și prințul Oscar, duce de Skåne.
Înainte de căsătoria sa cu moștenitoarea tronului suedez , el a fost antrenor personal și proprietar de sală de sport și a condus o companie deținătoare a altor trei săli de sport în Stockholm.
Anul 2000: Camera superioară a Parlamentului german (Bundestag) a aprobat un proiect de lege, lansat de cancelarul federal, Gerhard Schroeder, prin care se facilitează acordarea vizelor de lucru informaticienilor din afara Uniunii Europene.
Anul 2002: Președintele francez Jacques Chirac scapă neatins dintr-o tentativă de asasinat în timpul festivităților de Ziua Bastiliei. Atentatorul pătrunsese în mulțimea adunată cu prilejul Zilei Naționale, având asupra lui o pușcă, ascunsă într-o husă de chitară. El a fost imobilizat de mulțime, dar și de forțele de ordine.
Anul 2010: La 14 iulie anul 1967, s-a născut și tot la un 14 iulie (dar în anul 2010), a decedat, chiar în ziua când împlinea 43 de ani, solista vocală, compozitoarea și instrumentista Mădălina Manole.
Se știe că Mădălina Manole a ales să-și pună capăt zilelor, înghițind un preparat toxic cu efect rapid. Mai puțin se știe însă despre adevăratele cauze care au determinat vedeta să-și pună capăt zilelor. Probabil că le-a dus cu ea în mormânt. Nu este exclusă o depresie.
Anul 2015: Sonda spațială New Horizons, lansată de NASA în 2006, a trecut în cel mai apropiat punct de planeta pitică Pluto. După o călătorie de 5 miliarde de kilometri, New Horizons a trecut la doar 12.430 km de Pluto, la ora 11:49 GMT.
Anul 2015: Oamenii de știință de la Centrul European de Cercetări Nucleare din Geneva au anunțat descoperirea unei noi particule subatomice numită pentaquark. Existența acestui tip de particulă a fost prezisă din 1964 de fizicienii Murray Gell Mann și George Zweig.
MEMENTO:
Sărbători naționale