Anul 1793: Liderul revoluționar francez Jean Paul Marat (iacobin) este înjunghiat în cada de baie, unde își petrecea mult timp pentru calmarea unei afecțiuni dermatologice de care suferea. Atentatul i-a fost fatal, Marat a murit în scurt timp, iar făptașa a fost identificată în persoana domnișoarei Charlotte Corday, revoluționară și ea, dar simpatizantă a girondinilor, opozanți ai iacobinilor.
Corday a fost arestată imediat, judecată de către Tribunalul Revoluționar, găsită vinovată, condamnată și executată prin ghilotinare în Place de la Grève, în ziua de 17 iulie 1793, la patru zile după moartea lui Marat.
Anul 1814: În Italia, este înființată organizația Carabinieri, care funcționează și astăzi, după 210 ani. Carabinieri este omoloaga Jandarmeriei noastre.
Anul 1831: S-a adoptat în Țara Românească Regulamentul Organic, o Quasi-Constituție a țării. Regulamentul Organic pentru ambele principate românești a fost elaborat de autoritățile imperiale rusești și tot ele l-au promulgat în anii 1831-1832. Regulamentele Organice au funcționat aproape un sfert de secol, până în anul 1856.
Anul 1841: A fost semnată Convenția Internațională de la Londra privind regimul strâmtorilor Bosfor și Dardanele.
Anul 1878: Tratatul de la Berlin: puterile europene redesenează harta Balcanilor, după războiul ruso-româno-turc din 1977-1978. Serbia, Muntenegru și România devin complet independente de Imperiul Otoman sau de orice alt imperiu vecin.
Anul 1897: După doar două zile de zbor, expediția polară, plecată cu un balon umplut cu gaz ușor, aparținând cercetătorilor suedezi Salomon August Andrée, Nils Strindberg și Knut Fraenkel, a fost nevoită să aterizeze. Aceasta a fost ultima știre de la ei. De atunci, nimeni n-a mai știut nimic despre soarta expediției.
Abia după mai bine de trei decenii, în vara anului 1930, doi pescari de pe baleniera Bratvaag au descoperit corpurile celor trei expediționari, perfect conservate în gheață. Șefului expediției, inginerul Andrée, îi lipsea însă capul, mâncat probabil de urși.
Anul 1901: S-a născut basul Nicolae Secăreanu, solist de prim rang al Operei Române. A fost o voce unică, un bas profund cu timbrul omogen, egal pe toată întinderea registrului său, și capabil de o excepțională interpretate scenică.
Nicolae Secăreanu a abordat aproape toate rolurile de bas înscrise în programul Operei Române, dar rețin câteva care au făcut epocă: Bărbierul din Sevilla (aria calomniei: La calomnia e un venticello), Faust („Dio Dell’or” sau serenada: „Tu que fai l’addormentata”), Lakme (balada „Lakme, ton doux regarde se voile”), Boema (aria „Vecchia zimarra, senti”) și multe, foarte multe altele.
Anul 1908: Pentru prima dată în istorie, femeilor li s-a permis să concureze oficial la Jocurile Olimpice moderne, care în acel an s-au desfășurat la Londra (J.O. de vară).
Au participat în acele competiții 22 de țări (România nu a luat parte) și 2.008 sportivi, din care 1.971 bărbați și 37 femei (pentru prima dată). Sportivii s-au etalat în 110 probe și în 22 sporturi.
Cum spuneam, România n-a participat. Prezența României la aceste jocuri s-a făcut remarcată abia în anul 1924, la Paris. Delegația României a fost atunci formată din 54 de sportivi (fotbal - 25, tir - 6, rugby - 20, tenis - 3).
Anul 1913: Se declanșează o gravă epidemie de holeră în rândurile armatei române, chiar în preajma Primului Război Mondial.
Deși mijloacele antiepidemice erau precare la acea dată, armata română a reușit să gestioneze epidemia cu mai puține victime decât alte state afectate. Totuși, au fost înregistrate 1.087 de decese, din totalul de 15.000 îmbolnăviri, ceea ce reprezintă un proces de vindecare de 93%.
Anul 1919: Dirijabilul britanic R34 aterizează în Norfolk, Anglia, finalizând prima călătorie dus-întors peste Atlantic a unui astfel de aparat, în 182 de ore de zbor – o săptămână încheiată.
Anul 1928: La concursul automobilistic de la Monthelery din Franța, românul Matei Ghica stabilește 8 recorduri mondiale.
Anul 1930: La 11 iulie 1930 a început Primul Campionat Mondial de fotbal din lume, organizat la Montevideo, capitala statului Uruguay. FIFA, asociația internațională de fotbal, a ales Uruguay ca gazdă, deoarece țara sărbătorea o sută de ani de la prima ei constituție, iar echipa națională de fotbal a Uruguayului fusese mare câștigătoare la Jocurile Olimpice din anul 1928.
Toate meciurile au fost jucate în capitala Montevideo, majoritatea pe Estadio Centenario, un stadion modern pentru acea dată, construit anume pentru această competiție. Participarea europeană la jocuri n-a fost excelentă, ținând seama de dificultățile de călătorie pe distanțe mari într-o perioadă când aviația era încă la începuturi.
Anul 1944: Moare Lidia Kotzebue, sculptoriță română de origine rusă, autoarea (împreună cu sculptorul Iosif Fekete) a Monumentului Eroii Aerului, din București, mai cunoscut cu numele de „Statuia Aviatorilor”, unul dintre reperele reprezentative ale Capitalei României.
Anul 1945: A fost transportată prima bombă atomică într-un deșert din New Mexico, pregătită pentru primul ei test, care a și avut loc două zile mai târziu. După nici o lună de la acest experiment, urma să fie lansate adevăratele bombe, pustiitoare, prima la Hiroshima (6 august 1945), iar a doua la Nagasaki (9 august 1945).
Aceste două bombe au determinat Japonia să capituleze necondiționat și astfel s-a încheiat ultima fază a celui de Al Doilea Război Mondial.
Anul 1966: Moare Prințesa Beatrice de Saxa-Coburg-Gotha, sora mai mică a reginei Maria a României. Prin căsătorie (1909), prințesa britanică a intrat în familia regală spaniolă, fiind soția lui Alfonso de Orleans y Borbón, infante al Spaniei.
În 1902, Prințesa Beatrice trăise o idilă romantică, cu Marele Duce Mihail al Rusiei, fratele mai mic al Țarului Nicolae al II-lea, și la acel moment, moștenitorul prezumptiv al tronului Rusiei. Idila a avut răsunet în presa europeană, dar s-a sfârșit când au apărut perspectivele maritale cu infantele Spaniei.
Anul 1972: S-a născut Gabriela Firea, editor-prezentator de televiziune, politician român, fost primar general al Capitalei, fost senator, în prezent europarlamentar.
Anul 1975: Moare Marțian Negrea, compozitor și muzicolog român. Compozițiile sale au fost adesea construite pe teme din melosul folclorului românesc, pe care l–a iubit, l-a apreciat și l-a valorificat în chip magistral.
În palmaresul său componistic figurează 4 piese de muzică de cameră, numeroase piese pentru pian la două sau la patru mâini, 7 piese simfonice, o operă inspirată după nuvela Păcat boieresc de Mihail Sadoveanu, mai multe compoziții corale, inclusiv un recviem.
Anul 1977: O pană de curent de 25 de ore a produs panică și haos în New York.
Anul 1985: A avut loc (simultan la Londra și la Philadelphia) celebrul concert Live Aid, organizat de Bob Geldof.
Anul 1990: Liga Studenților din Institutul Politehnic București, Asociația studenților arhitecți și Grupul Independent pentru Democrație au organizat un marș de solidaritate cu Marian Munteanu, liderul studenților care manifestaseră în Piața Universității, dar și cu alte persoane care fuseseră arestate în zilele de 13–15 iunie 1990, în zona protestelor pașnice.
Anul 1990: Un cutremur cu magnitudinea de 6,4 grade Richter a declanșat în Afganistan o avalanșă pornită de pe Vârful Lenin. 43 alpiniști au decedat atunci în cel mai grav accident de alpinism montan din istorie.
Anul 1995: Albania a intrat, în mod oficial, în Consiliul Europei, devenind cel de-al 36-lea membru al organizației. Împreună cu Albania, au intrat, în aceeași zi, în Consiliul Europei și alte patru state: Letonia, Republica Moldova, Ucraina, Macedonia de Nord.
Unul din fostele state membre, care aderase în 1966, s-a retras în în 2022, cu câteva ore înainte să fie votată excluderea acestuia de către consiliu: Federația Rusă.
Merită reamintit despre Consiliul Europei că este o organizație internațională, compusă din 46 state membre la care se adaugă alte câteva, cu statut de observator.
Anul 2000: Istoricului american de origine română Radu Florescu i s–a acordat titlul Honoris Causa al Academiei Române.
Anul 2000: Guvernul bulgar a decis închiderea definitivă a celor mai vechi două reactoare ale centralei nucleare de la Kozlodui până la sfârșitul lui 2002, în deplin acord cu cerința de aderare la Uniunea Europeană.
Anul 2003: A fost instalat primul guvern interimar în Irak.
Anul 2014: Moare Lorin Maazel, apreciat dirijor, compozitor și violonist american. Este binecunoscut publicului european, inclusiv celui din România, mai ales după ce a dirijat, în celebra sală Musikverein de la Viena, nu mai puțin de 10 concerte de Anul Nou ale Filarmonicii vieneze, transmise și prin Eurovision.
Lorin Maazel a dirijat concertele de Anul Nou din 1981, 1982, 1983, 1984, 1985, 1986, 1987, 1994, 1999, 2006. Ascultătorii fideli ai acestor concerte au ajuns familiarizați cu stilul său alert, ritmat, inconfundabil.
Dar nu este vorba numai despre concertele vieneze de Anul Nou. În palmaresul de dirijor al lui Lorin Maazel figurează unele dintre cele mai prestigioase orchestre din lume :
- 1965 – 1975 : Orchestra simfonică națională din Berlin
- 1970 – 1972 : Orchestra Filarmonică din Londra.
- 1972 – 1982 : Orchestra simfonică din Cleveland
- 1977 – 1991 : Orchestra simfonică națională a Franței.
- 1982 – 1984 : Orchestra Operei de Stat din Viena
- 1984 – 1996 : Orchestra simfonică din Pittsburg.
- 1993 – 2002 : Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Bavareze
- 2002 – 2009 : Filarmonica din New York .
A murit la 84 ani, în SUA, în plină glorie.
Anul 2014: Simona Halep o învinge pe Serena Williams (6-2, 6-2) în finala de la Wimbledon. Este al doilea titlu de Grand Slam câștigat și este prima jucătoare din România care câștigă turneul de la Wimbledon.
Anul 2015: Prim-ministrul României Victor Ponta a devenit inculpat în dosarul în care este acuzat de corupție și i s-a pus sechestru pe o parte din bunurile sale.
Ponta își anunță pe Facebook retragerea din funcția de președinte al PSD și din toate funcțiile de conducere ale partidului „până la momentul în care își va demonstra nevinovăția față de acuzațiile aduse”.
La sfârșitul anului 2023, Victor Ponta a fost achitat în procesul de corupție Turceni-Rovinari. Urmare acestei situații, presa anunța în primăvara 2024 că fostul prim ministru a dat în judecată statul român, prin Ministerul Finanţelor, dar şi DNA, inclusiv procurorul care i-a instrumentat cazul. Obiectul dosarului este „acţiune în răspundere delictuală”. Deocamdată, dosarul se află în curs.
MEMENTO:
- USA: “Embrace Your Geekness Day” (din 1990)
- Ziua internațională a pietrei