Proiectul Primăriei Capitalei, care propune interzicerea circulației mașinilor de gunoi, de aprovizionare și de curierat câte 6 ore pe zi, la orele de vârf, nu a rămas fără ecou.
După lansarea în dezbatere publică, măsura a stârnit reacții din partea celor mai mari companii de curierat din România – FAN Courier și Sameday – care avertizează că unele restricții, pe lângă faptul că sunt greu de aplicat, ar provoca întârzieri, blocaje logistice și costuri suplimentare.
Primarul general interimar, Stelian Bujduveanu, a anunțat că urmează să propună măsuri consistente pentru decongestionarea traficului în Capitală.
„Urmează un proiect foarte important, pe care (...) o să îl anunț. Este vorba de restricții pentru anumite mașini în anumite intervale orare. Este aberant ca municipiul București, cel mai mare oraș din România, să n-aibă un calendar pentru aprovizionare și un calendar pentru ridicarea deșeurilor”, a declarat Bujduveanu, în urmă cu două săptămâni.
Bujduveanu: E o problemă de calitate a vieții! Orașul nu a fost proiectat pentru așa ceva
Ceea ce s-a și întâmplat, proiectul de hotărâre anunțat de Bujduveanu fiind lansat în dezbatere publică. Îl puteți citi integral AICI.
„În ultimii zece ani, numărul mașinilor înmatriculate în București a crescut cu peste 40%, ajungând astăzi la peste 1,7 milioane de autovehicule. La acestea se adaugă, zilnic, aproximativ 300.000 de mașini din județele vecine.
Orașul nu a fost proiectat pentru un asemenea volum. Rezultatul este vizibil pentru toți: blocaje constante, poluare accentuată și timp pierdut în fiecare zi. Este o problemă de mobilitate, dar mai ales de calitate a vieții.
Pentru a reda Bucureștiului un ritm mai bun, propun o măsură clară, cu efecte imediate: interzicerea circulației autovehiculelor de aprovizionare, curierat și salubrizare între orele 07:00–10:00 și 16:00–19:00.
Prin aplicarea acestei reguli, traficul din orele de vârf s-ar reduce cu peste 150.000 de vehicule, permițând un flux mai fluent pentru transportul public și pentru deplasările esențiale ale cetățenilor”, a scris pe Facebook primarul general interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu.
Nevoia despre care vorbește Stelian Bujduveanu este acută în Capitală. Mai ales la orele de vârf – dar din ce în ce mai des și în afara acestor intervale – abia dacă se mai poate circula, din cauza numărului foarte mare de mașini de pe șosele.
In indexul Tom Tom, în București, un șofer are nevoie, în medie, de 31,09 minute ca să parcurgă 10 km. Suntem pe locul 22 în lume, din acest punct de vedere. Puțin mai încet se circulă în Londra, în Dublin, dar și în mai multe orașe din Asia și America Latină. Toate detaliile AICI.
Concluzia o știe oricine a condus prin București: se circulă în condiții de coșmar, cu pierderi mari de timp, nervi și risc mare de accidente (cauzat și de aglomerația de pe șosele).
În urma dezbaterii publice pe care a lansat-o, PMB trebuie să stabilească dacă măsurile propuse de Bujduveanu se pot aplica întocmai sau dacă ele pot fi îmbunătățite, pentru a fi și mai eficiente. Acesta este și rolul dezbaterii publice.
În context, am încercat să aflăm și cum spun firmele de curierat că ar putea aplica aceste restricții, dar și ce efect ar avea asupra activității lor.
FAN Courier: „Perioadele alese pentru interdicții sunt critice pentru noi”
FAN Courier susține că activitatea i-ar fi influențată major de aceste interdicții.
„În primul rând, intervalul 07:00–10:00 reprezintă o perioadă critică în fluxul logistic al curieratului.
Este momentul în care curierii pleacă din HUB-urile logistice către clienți, efectuând un volum semnificativ de livrări, inclusiv o parte importantă a coletelor care trebuie predate în prima parte a zilei. Restricționarea accesului în acest interval ar duce la întârzieri generalizate, la aglomerarea livrărilor în orele de după 10:00 și, implicit, la scăderea satisfacției clienților finali.
În al doilea rând, intervalul 16:00–19:00 este esențial pentru operațiunile de ridicare a coletelor de la clienți, în special companii, care expediază zilnic volume mari de colete și care își încheie activitatea la finalul programului de lucru. O interdicție în acest interval ar face imposibilă colectarea la timp a acestor colete, afectând lanțul logistic și generând întârzieri în transportul interjudețean și internațional.
Prin urmare, deși intenția PMB de a reduce traficul la orele de vârf este una justificată, măsura propusă ar produce efecte negative disproporționate asupra sectorului de curierat (...) O soluție mai echilibrată ar fi implementarea unor coridoare logistice dedicate, pentru optimizarea fluxului de trafic, fără a bloca complet activitatea de curierat în intervalele critice”, a transmis Fan Courier pentru spotmedia.ro.
Societatea susține că livrează zilnic, în București, 150.000 de colete și că ridică 250.000 de expedieri de la persoane fizice și juridice. Și că un volum important din toate aceste colete circulă în intervalele propuse pentru interdicțiile de trafic.
O problemă ar putea fi şi staționarea celor 1.100 de mașini de curierat, în oraș, pe durata orelor de restricții zilnice de deplasare, susține Fan Courier, care evident se opune unor restricții orare.
Totuşi, în multe alte orașe europene, există restricții pentru mașinile de marfă care urmează să descarce în localitate.
Spre exemplu, Viena (detalii aici), Bruxelles (detalii aici) și Amsterdam și alte orașe din Olanda (detalii aici) au restricții pentru transportul de marfă, mai ales în zonele centrale. Aceste restricții variază de la intervale orare limitate în care mașinile au acces, la tipul de motorizare (Olanda dă acces în unele zone doar mașinilor electrice).
Fan Courier este de părere că la noi n-ar funcționa restricțiile propuse de PMB.
„În cazul Bucureștiului, densitatea traficului, lipsa spațiilor logistice urbane dedicate și limitarea locurilor de staționare ar face dificilă aplicarea unui astfel de model fără a afecta semnificativ timpii de livrare și eficiența operațională”, a transmis Fan Courier, la solicitarea spotmedia.ro.
Compania susține, însă, că e deschisă la dialog și vrea să ajute primăria să decongestioneze traficul:
„(...) Suntem deschiși la dialog și colaborare cu autoritățile locale și celelalte părți implicate, pentru a contribui cu date și perspective operaționale care pot sprijini elaborarea unor politici publice echilibrate, ce să asigure atât fluidizarea traficului, cât și menținerea eficienței serviciilor logistice și de curierat”, ne-a mai transmis Fan Courier.
Sameday: „Ar crește considerabil timpul și costul de livrare, în București. Să ne așezăm la masă, să căutăm soluții”
Lucian Baltaru, CEO al Samday Group, a explicat - la solicitarea spotmedia.ro, că vrea să ajute PMB să găsească soluții pentru reducerea traficului auto. Dar pentru asta e nevoie de dialog și de timp.
„E clar că înțelegem ideea autorităților de a reduce traficul.
Și contribuim la asta, în mod activ, prin easybox-uri. Și cred că am contribuit destul de mult. Pentru că noi, în prezent, avem 3.500 de curieri, în toată țara. Dar dacă nu am fi avut easybox-urile, am fi avut peste 10.000 de curieri în toată țara.
Evident că măsura asta ar scădea foarte mult eficiența pentru București.
Poate nu ne-ar încurca atât de mult intervalul de dimineață, ci mai degrabă intervalul de seară. Atunci se fac majoritatea ridicărilor de comenzi de la online-eri (clienții din online – n.red).
Să faci ridicările de comenzi până la ora 16:00 ar însemna că toată industria online din București ar avea un estimat de livrare cu plus o zi.
Ca să îți ridice curierul comanda la ora 16:00, probabil ar trebui să-l ai gata la ora 14:00. Deci ai ridica doar coletele care sunt gata până la ora 14:00.
Intervalul de seară e foarte complicat de rezolvat. Și mai putem spune că, dintre toate coletele pe care noi le avem în rețea, 50% vin în București.
Înțelegem nevoia de a reduce traficul. Experimentăm și noi, ca persoane, aglomerația. Și vrem să contribuim la reducerea ei. Vrem să colaborăm cu autoritățile. Dar cred că avem nevoie de mai mult timp ca – în colaborare cu autoritățile – să găsim cea mai bună soluție.
Dacă se va întâmpla imediat, e clar că timpul de livrare ar putea crește. Costul de ridicare și de livrare în București, iarăși, ar putea crește.
Cred că trebuie să ne așezăm la aceeași masă, să discutăm cu autoritățile din București și să găsim o formulă - așa cum s-au găsit și în vestul Europei - prin care să contribuim la această reducere de trafic.
Pe de altă parte, din cele 150.000 mașini pe care autoritățile vor să le elimine din trafic în acele intervale orare, în industria noastră, nu pot fi mai mult de 4-5.000 de mașini de curierat.
Deci ar trebui să ne uităm de unde - din calculele lor - se strâng celelalte 150.000 de mașini care s-ar reduce în aceste două intervale.
Dar din nou, noi am și răspuns autorităților și încercăm să construim un dialog cu ei și să facem un plan pe un termen mai lung prin care să continuăm la reducerea traficului în București”, a declarat Lucian Baltaru.
Concluzie: soluții există. Trebuie să alegem și să le aplicăm!
Propunerea PMB vine, evident, dintr-o nevoie reală: traficul din oraș e haotic, exasperant și periculos.
Și asta în primul rând din cauza numărului mult prea mare de mașini de pe șosele. PMB trebuie să ia măsuri de urgență pentru a-i descuraja pe oameni să folosească mașina, în orice deplasare.
Partea cu adevărat grea pentru PMB este să ia, din start - cu resurse limitate - măcar unele măsuri bune, care să dea rezultate vizibile. În caz contrar, fără rezultate, măsurile și-ar pierde susținerea publică. Și dacă oamenii nu vor să facă ceva, e greu să-i tot obligi, la nesfârșit.
Restricții dure aplicate peste noapte pot crea probleme în curierat, așa cum pot să le creeze și în salubrizare. Cheia succesului rămâne în analiza măsurilor, în dialogul cu toți cei implicați și în pregătirea aplicării unor restricții care chiar să dea rezultate și să ne ușureze tuturor deplasarea pe străzile sufocate de mașini ale Bucureștiului.
Chiar dacă mandatul lui Stelian Bujduveanu la conducerea Capitalei se apropie de final, măsura ar putea fi preluată și de viitorul primar general, adică de cel sau cea care va câștiga alegerile din 7 decembrie. În aceste condiții, un dialog constructiv între companii și PMB rămâne vital.