Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu afirmă că Metrorex a fost administrată ani la rând fără o strategie reală pentru sănătatea financiară a companiei și avertizează că sistemul de transport subteran din București riscă să intre într-un blocaj tot mai greu de gestionat.
Metrorex figurează pe lista Guvernului cu companiile de stat care au cele mai importante pierderi.
Mai exact - pierderi de 1,2 miliarde, în timp ce plăteşte 46 de contabili şi peste 130 de posturi economice și administrative.
Într-o postare publicată marți pe Facebook, Gheorghiu susține că problema Metrorex nu este faptul că primește subvenții de la stat, ci lipsa reformelor și a deciziilor dificile.
„O companie poate supravieţui mult timp pe subvenţii, dar nu poate supravieţui la infinit fără deciziile necesare”, a declarat vicepremierul.
Ea a subliniat că transportul public este subvenționat în toate marile orașe ale lumii și că metroul nu poate funcționa pe profit, însă situația financiară a Metrorex s-a deteriorat constant.
Potrivit Oanei Gheorghiu:
• deficitul cumulat al Metrorex în perioada 2018-2025 a ajuns la aproximativ 1,17 miliarde de lei;
• compania plătește aproximativ 40 de milioane de euro anual pentru mentenanță, iar contractele nu par să protejeze suficient interesele companiei;
• beneficiile extra-salariale prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă cresc semnificativ costurile;
• contractele importante generează litigii și riscuri financiare.
Angajări închise în cerc
Vicepremierul critică și modul în care funcționează sistemul intern al companiei, despre care spune că a devenit „rigid, închis şi tot mai greu de reformat”.
Ea susține că prevederile din Contractul Colectiv de Muncă au făcut aproape imposibilă atragerea de specialiști din afara sistemului.
Potrivit acesteia:
• angajările se fac doar cu acordul sindicatului;
• promovările sunt realizate aproape exclusiv din interior;
• managementul ajunge să negocieze permanent decizii operaționale care ar trebui asumate managerial.
„Când vreme de ani întregi aduci aproape exclusiv oameni formaţi în interiorul aceluiaşi sistem, fără competiţie reală şi fără expertiză nouă, compania începe inevitabil să se blocheze în propriile reflexe”, a afirmat Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a oferit și exemple privind structura administrativă a companiei, spunând că în organigramă există:
• 11 contabili-șefi;
• alți 35 de contabili;
• peste 100 de posturi economice și administrative;
• 39 de ingineri economiști.
Gheorghiu a precizat că nu îi critică pe angajații Metrorex și că mulți dintre ei „țin efectiv sistemul în viață”, însă consideră că problemele structurale au fost ignorate prea mult timp.
„O companie nu poate evolua sănătos atunci când managementul evită ani întregi deciziile dificile şi lasă problemele să se adune până când ele devin imposibil de ignorat”, a spus ea.
Metrorex are terenuri, spații și baze sportive
Vicepremierul a mai afirmat că Metrorex deține terenuri, spații și baze sportive insuficient valorificate și că deciziile importante sunt blocate luni întregi între management, minister și sindicat.
Potrivit acesteia, costurile acestor blocaje se văd în:
• degradarea infrastructurii;
• presiunea asupra bugetului public;
• servicii mai slabe pentru călători;
• discuțiile tot mai dese despre majorarea prețului biletelor.
„Nu poţi cere oamenilor să plătească mai mult înainte să faci curăţenie în interiorul sistemului”, a afirmat Gheorghiu.
Ea a anunțat că a propus un „management de redresare” pentru Metrorex, cu o echipă specializată în restructurare și transformare organizațională.
Declarațiile vin după ce ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, anunța pe 11 mai că a convocat Adunarea Generală a Acționarilor și a trimis Corpul de Control la Metrorex.
„Problemele de la Metrorex nu mai pot fi ascunse sub preş, pentru că sunt prea multe, prea grave şi durează de prea mulţi ani”, declara atunci Miruță.
Amintim că acelaşi Miruţă a amânat majorarea tarifelor la metrou, anunțată pentru 1 mai. Astfel, prețul unei călătorii rămâne, deocamdată, la 5 lei, deși fusese stabilit să crească la 7 lei.
Decizia a fost luată la mai puțin de 24 de ore de la preluarea mandatului de interimar după demisia ministrului PSD care aprobase majorarea.
„Ghinion, cum ar spune un clasic în viaţă. Ghinionul meu, că e pe finalul meu de mandat. Ajungând la mine la mapă, trebuia semnat”, a declarat ex-ministrul Ciprian Șerban.
