Președintele Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, miercuri, excluderea unui avocat român de la reprezentarea sau asistarea justițiabililor în fața Curții, pentru o perioadă de doi ani, după ce acesta a folosit programe de inteligență artificială pentru redactarea observațiilor și a descris greșelile drept „inexactități” și „erori de citare”.
Decizia a venit după ce instituția a constatat că observațiile pe care avocatul român le-a depus conțin numeroase erori privind jurisprudența Curții, se arată într-un comunicat al CEDO.
Curtea a depistat mai multe erori, printre care:
- citarea unor cauze inexistente („inventate”)
- citarea unor paragrafe fictive din hotărâri și decizii autentice ale Curții
- citarea unor cauze existente, dar irelevante pentru argumentele invocate sau care contrazic în mod flagrant susținerile pe care pretind că le sprijină.
Avocatul a recunoscut că a folosit programe de inteligență artificială pentru redactarea observațiilor și a descris greșelile drept „inexactități” și „erori de citare”, menționează comunicatul.
CEDO a constatat că documentul cuprinde erori numeroase, repetate și de substanță, iar acestea corespundeau unui tipar și nu erau simple greșeli de citare izolate. Prin urmare, a concluzionat că avocatul nu și-a respectat îndatoririle profesionale și deontologice impuse de Curte, obligații care se regăsesc și în dreptul intern.
Președintele CEDO, Mattias Guyomar, a aprobat propunerea de excludere a avocatului de la reprezentarea justițiabililor în fața Curții, pe o perioadă de doi ani. Președintele a aprobat propunerea.
Motivarea CEDO: de ce a fost suspendat avocatul român
- Curtea menționează că a avut în vedere Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei de avocat și Codul deontologic al avocatului român, precum și jurisprudența Curții, potrivit cărora avocații au obligația de a acționa ca buni profesioniști, dovedind, totodată, în fața Curții, un grad înalt de diligență profesională.
- Această obligație ar fi trebuit să însemne, din partea avocatului, verificarea independentă și atentă a tuturor referințelor și argumentelor de jurisprudență generate de programele de tip IA, prin raportarea lor la surse autorizate, în speță, la baza de date cuprinzând jurisprudența Curții (HUDOC), înainte de depunerea lor la Curte.
- Instituția a luat în considerare și declarația prin care avocatul a recunoscut că nu a verificat în mod corespunzător toată jurisprudența citată, dar a conchis că această recunoaștere reprezintă o minimalizare a situației de fapt. În cazul anumitor referințe de jurisprudență nu s-a efectuat niciun fel de verificare. Concluzia Curții s-a întemeiat pe faptul că multe erori aveau caracter repetitiv și ar fi putut fi detectate cu ușurință printr-o simplă verificare.
- Maniera de lucru a avocatului a cauzat prejudicii demersului de înfăptuire a justiției, menționează instituția. După semnalarea erorilor, Curtea a fost pusă în situația de a aloca o lungă perioadă de timp pentru verificarea observațiilor, de a demara procedura de suspendare și de a purta o amplă corespondență cu celelalte părți implicate.
- CEDO a constatat că această activitate laborioasă este incompatibilă cu funcțiile reale pe care le are de îndeplinit potrivit Convenției. După evaluarea tuturor circumstanțelor, instituția a concluzionat că maniera de lucru a avocatului întrunește criteriul „circumstanțelor excepționale” prevăzut de Articolul 44D pentru excluderea unui avocat sau a unei alte persoane de la reprezentarea sau asistarea unei părți în fața Curții.
Decizia nu aduce atingere posibilității ca avocatului să-i fie restabilite drepturile de reprezentare, în temeiul Articolului 44D alin. (3) din Regulamentul Curții, precizează comunicatul.
Avocatul a fost informat cu privire la decizia Curții, respectiv motivele acesteia. Reclamanții, Guvernul României, Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Iași au fost, de asemenea, informați.
T.D.
