Proiectul noii legi a salarizării bugetarilor, publicat vineri de Ministerul Muncii, introduce o grilă unică, cu 12 grade salariale și coeficienți cuprinși între 1 și 8, plafonează la nivelul instituțiilor principalele sporuri, introduce premii pentru performanță și schimbă plata gărzilor, a orelor suplimentare și a activității în proiecte europene.
Legea ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026, cu o valoare de referință de 4.100 de lei. Nimeni nu ar trebui să primească mai puțini bani decât în noiembrie 2026, dar această protecție nu înseamnă că tuturor le va crește salariul: o parte dintre angajați își vor păstra venitul printr-o diferență tranzitorie, care va fi absorbită de majorările viitoare.
Documentul se află încă în stadiul de proiect și poate fi modificat înainte de a fi trimis Parlamentului. Forma publicată de Ministerul Muncii (care poate fi consultată aici) va fi analizată de partide și sindicate, iar liderii politici urmează să decidă dacă și în ce formă îl susțin în Parlament.
Ce s-a schimbat față de varianta anterioară
Față de proiectul publicat în 25 mai, noua versiune devansează intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2027 la 1 decembrie 2026 și stabilește că protejarea veniturilor se raportează la salariul primit în noiembrie 2026, nu la cel din decembrie.
Diferența salarială tranzitorie nu mai este limitată expres până la 31 decembrie 2031 și nici doar la perioada în care angajatul ocupă aceeași funcție în aceleași condiții. Ea se acordă până când salariul rezultat din noua lege ajunge la nivelul venitului protejat și este extinsă explicit asupra persoanelor nou-angajate și asupra situațiilor în care raportul de muncă sau de serviciu se modifică.
Plafonul sporului pentru primari, viceprimari și conducerile consiliilor județene implicate în proiecte europene crește de la 20% la 40% din indemnizație, iar premiile de performanță au fost modificate: valoarea individuală este acum între 10% și 20%, față de un plafon anterior de până la 30%, iar numărul beneficiarilor poate ajunge la 30% atât pentru funcțiile de execuție, cât și pentru cele de conducere.
În sănătate, tariful gărzilor efectuate în zilele nelucrătoare este majorat cu 20% față de tariful orar al salariului de bază, în timp ce versiunea anterioară prevedea o majorare de 10%.
Principiul de bază: salarii egale pentru muncă de valoare egală
Noua lege încearcă să înlocuiască sistemul fragmentat de până acum, în care persoane care desfășurau activități comparabile aveau salarii diferite în funcție de instituție, sporuri, excepții legislative sau hotărâri judecătorești.
Proiectul introduce explicit principiile nediscriminării, egalității salariale, ierarhizării funcțiilor, transparenței, recompensării performanței și sustenabilității financiare.
Una dintre regulile centrale este: „Principiul egalității, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă de valoare egală.”
În același timp, instituțiile și angajații nu vor putea negocia, prin contracte colective sau individuale, salarii ori alte drepturi care depășesc sau contrazic cadrul stabilit de lege: „Prin contractele colective de muncă/acordurile colective de muncă și contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi de natură salarială în bani sau în natură care excedează sau contravin prevederilor prezentei legi.”
Proiectul mai stabilește că, după intrarea sa în vigoare, drepturile salariale ale bugetarilor vor fi exclusiv cele prevăzute de noua lege.
Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază va fi de 1 la 8
Proiectul stabilește un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază, soldă de funcție, indemnizație de încadrare sau indemnizație lunară.
Grila este împărțită în 12 grade salariale, cărora le corespund intervale de coeficienți:
- gradul 1: între 1 și 1,19;
- gradul 2: între 1,20 și 1,34;
- gradul 3: între 1,35 și 1,49;
- gradul 4: între 1,50 și 1,64;
- gradul 5: între 1,65 și 1,83;
- gradul 6: între 1,84 și 2,09;
- gradul 7: între 2,10 și 2,39;
- gradul 8: între 2,40 și 3,29;
- gradul 9: între 3,30 și 4,19;
- gradul 10: între 4,20 și 5,59;
- gradul 11: între 5,60 și 6,49;
- gradul 12: între 6,50 și 8.
Salariul de bază va rezulta din înmulțirea coeficientului atribuit funcției cu valoarea de referință: „Salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților de salarizare prevăzuți în anexele I-IX cu valoarea de referință.”
Pentru decembrie 2026 și pentru întregul an 2027, valoarea de referință este stabilită la 4.100 de lei.
Astfel, coeficientul 1 generează un salariu de bază brut de 4.100 de lei, iar coeficientul maxim 8 generează un salariu de bază sau o indemnizație de 32.800 de lei brut, înaintea eventualelor drepturi suplimentare permise de lege.
Aceste valori nu trebuie confundate cu venitul net și nici cu venitul salarial brut total. La salariul de bază se pot adăuga, după caz, gradația de vechime, sporuri, indemnizații și alte drepturi.
Funcțiile vor fi evaluate după valoarea muncii
O schimbare importantă este introducerea unei metode analitice de evaluare a funcțiilor. Salariul nu ar mai trebui să reflecte doar denumirea postului sau instituția în care se află acesta, ci valoarea activității desfășurate.
Evaluarea va ține cont de șapte criterii:
- cunoștințe și experiență;
- complexitatea, creativitatea și diversitatea activității;
- autonomia și impactul deciziilor;
- influența, coordonarea și supervizarea;
- relaționarea și cerințele de comunicare;
- condițiile de muncă;
- incompatibilitățile și regimurile speciale.
Pentru fiecare funcție va fi calculat un punctaj, iar rezultatul va determina încadrarea într-unul dintre cele 12 grade salariale.
Metodologia concretă de evaluare și intervalele de punctaje trebuie însă aprobate ulterior, prin hotărâre de Guvern, în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Aceasta este una dintre necunoscutele proiectului: principiile există, dar modul în care funcțiile vor fi punctate și eventual repoziționate va depinde de normele adoptate ulterior.
Nu tuturor bugetarilor le va crește salariul
O altă prevedere cu impact este introducerea „diferenței salariale tranzitorii”.
Aceasta se aplică atunci când venitul rezultat din noua grilă și din sporurile prevăzute de noua lege este mai mic decât venitul salarial aflat în plată în noiembrie 2026: „Diferența salarială tranzitorie reprezintă un drept salarial (...) care menține venitul salarial aflat în plată în luna noiembrie 2026.”
Diferența se calculează între venitul primit în noiembrie 2026 și salariul, indemnizația, solda și, după caz, sporurile determinate potrivit noii legi. „Această diferență se acordă până la data la care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinate potrivit prezentei legi ajung la nivelul venitului salarial aflat în plată în luna noiembrie 2026.”
La intrarea în vigoare a legii, mecanismul urmărește astfel ca venitul salarial din noiembrie să nu fie diminuat. Dacă noul calcul produce o sumă mai mică, diferența va fi acoperită prin dreptul tranzitoriu.
Protecția nu echivalează însă cu o majorare. Venitul total al unui angajat poate rămâne neschimbat până când salariul calculat potrivit noii grile ajunge la nivelul păstrat prin compensare.
În practică, vor exista mai multe situații:
- angajați pentru care noul calcul poate produce o creștere a venitului;
- angajați care își păstrează venitul din noiembrie 2026 prin diferența tranzitorie;
- angajați pentru care majorările viitoare ale valorii de referință vor diminua mai întâi compensația, fără să aducă imediat mai mulți bani în venitul total.
Forma actuală prevede că mecanismul se aplică și persoanelor nou-angajate după intrarea în vigoare a legii. În cazul modificării raportului de muncă sau de serviciu, reîncadrarea se va face prin raportare la funcțiile similare aflate în plată, inclusiv prin acordarea diferenței tranzitorii corespunzătoare.
Vechimea rămâne importantă: șase gradații
Pentru funcțiile de execuție sunt păstrate șase gradații de vechime.
Coeficienții din anexe sunt stabiliți pentru gradația 0, iar salariul de bază crește succesiv:
- până la 3 ani: gradația 0;
- între 3 și 5 ani: majorare de 7,5%;
- între 5 și 10 ani: încă 5%;
- între 10 și 15 ani: încă 5%;
- între 15 și 20 de ani: încă 2,5%;
- peste 20 de ani: încă 2,5%.
Procentele se aplică succesiv, nu se adună și nu se aplică toate la salariul inițial. La stabilirea gradației sunt luate în calcul integral și perioadele lucrate anterior în sectorul privat sau în alte domenii, nu doar vechimea acumulată în sistemul bugetar.
Pentru funcțiile de conducere, gradația maximă de vechime este inclusă direct în salariul de bază.
Sporurile, primele și premiile vor fi plafonate la nivelul instituției
Suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu va putea depăși 20% din totalul salariilor de bază relevant la nivelul fiecărui ordonator principal de credite și pentru fiecare sursă de finanțare.
Plafonul nu este unul individual. Un angajat poate avea dreptul la un spor mai mare de 20%, atât timp cât instituția se încadrează în plafonul calculat asupra fondului salarial și sporul respectiv nu este limitat separat.
Mai multe drepturi sunt exceptate de la acest calcul. Printre acestea se află sporul pentru munca de noapte, plata muncii suplimentare, sporul acordat persoanelor cu handicap și unele sporuri finanțate sau rambursate din fonduri externe.
Nerespectarea plafonului poate fi sancționată cu amendă între 30.000 și 50.000 de lei și cu recuperarea prejudiciului. Constatarea abaterilor și aplicarea sancțiunilor vor reveni Curții de Conturi.
Spor de până la 40% pentru proiectele europene
Personalul nominalizat în echipele care implementează proiecte finanțate din fonduri europene sau externe poate beneficia de un spor de până la 40% din salariul de bază, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat.
Procentul trebuie stabilit proporțional cu timpul efectiv alocat activităților și cu progresul tehnic și financiar al proiectului. Sporul se acordă numai în perioada de implementare și pe baza fișelor de pontaj care atestă timpul efectiv lucrat.
Instituțiile vor putea angaja și personal pe perioadă determinată, pe posturi în afara organigramei, exclusiv pentru activitățile finanțate prin proiect. Selecția va trebui realizată printr-o procedură internă care să respecte transparența, tratamentul egal, nediscriminarea și utilizarea eficientă a fondurilor publice.
Sporul pentru primari și președinții de consilii județene poate ajunge la 40%
Președinții și vicepreședinții consiliilor județene, primarii și viceprimarii localităților care implementează proiecte cu finanțare europeană sau externă pot beneficia de un spor de cel mult 40% din indemnizația lunară, în limita bugetului aprobat cu această destinație.
Proiectul dublează astfel plafonul de 20% prevăzut în versiunea publicată în luna mai.
Sporul nu este însă automat și nu se acordă tuturor aleșilor locali. Este necesară implementarea unui proiect eligibil, respectarea criteriilor care vor fi stabilite prin regulament și existența fondurilor aprobate.
Premii de performanță între 10% și 20%
Ordonatorii de credite vor putea acorda premii de performanță trimestrial, semestrial sau anual angajaților care au obținut rezultate deosebite, au participat la activități speciale, au efectuat lucrări excepționale sau au avut un volum de activitate semnificativ mai mare decât cel optim.
Valoarea individuală a premiului nu poate fi mai mică de 10% și nici mai mare de 20% din salariul de bază aferent perioadei evaluate.
Premiile vor putea fi acordate pentru:
- cel mult 30% dintre posturile de execuție ocupate;
- cel mult 30% dintre funcțiile de conducere și funcțiile corespunzătoare înalților funcționari publici.
Fondul total al premiilor nu poate depăși 4% din cheltuielile instituției cu salariile de bază și indemnizațiile.
În învățământ, mecanismul se aplică personalului didactic și didactic auxiliar de la intrarea în vigoare a legii. Pentru această categorie, evaluarea poate acoperi și o perioadă de doi ani.
Pentru celelalte categorii de personal, premiile se pot acorda începând din 2028 și numai dacă, în anul anterior, a fost respectată ținta de deficit bugetar prevăzută în strategia fiscal-bugetară.
Așadar, chiar dacă un salariat îndeplinește criteriile profesionale, acordarea premiului depinde și de situația bugetară a statului și de fondurile aprobate instituției.
Orele suplimentare: mai întâi timp liber, apoi plata
Munca prestată peste programul normal sau în zilele în care, potrivit legii, nu se lucrează va trebui compensată mai întâi prin ore libere plătite, acordate în următoarele 60 de zile.
Dacă acest lucru nu este posibil:
- orele suplimentare efectuate în zile lucrătoare vor fi plătite cu un spor de 75%;
- orele lucrate în zile de repaus săptămânal, sărbători legale sau alte zile nelucrătoare vor fi plătite cu un spor de 100%.
Plata este permisă numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă în scris de șeful ierarhic.
Limita este de 360 de ore suplimentare pe an. Pentru depășirea a 180 de ore este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau al reprezentanților salariaților.
Pentru munca de noapte, desfășurată între orele 22:00 și 6:00, proiectul prevede un spor de 25%, dacă angajatul lucrează cel puțin trei ore de noapte în cadrul programului normal.
Ce se schimbă în sănătate
Anexele dedicate sănătății stabilesc atât coeficienții funcțiilor, cât și reguli distincte privind gărzile și condițiile de muncă.
Gărzile de urgență efectuate în afara programului normal vor fi plătite în funcție de tariful orar al salariului de bază. Pentru gărzile efectuate în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală, tariful va fi cu 20% mai mare decât tariful orar al salariului de bază.
Gărzile de monitorizare vor fi plătite la 75% din tariful gărzilor de urgență.
Pentru perioada în care asigură garda la domiciliu, medicii vor beneficia de dreptul salarial prevăzut în anexă, calculat la 40% din tariful orar al salariului de bază.
În sănătate, efectul noii legi nu poate fi evaluat numai prin salariul de bază. Gărzile, specialitatea, condițiile de muncă, unitatea medicală și programul efectiv pot produce diferențe importante între veniturile totale ale unor persoane încadrate pe funcții asemănătoare.
Ce se schimbă în educație
Profesorii care predau simultan la mai multe clase vor putea beneficia de sporuri cuprinse între 5% și 15% din salariul de bază.
Personalul didactic din localități izolate și cel din învățământul special va putea primi sporuri de până la 15%.
Premiile de performanță se aplică personalului didactic și didactic auxiliar încă de la intrarea în vigoare a legii. Pentru această categorie, evaluarea poate fi realizată și pentru o perioadă de doi ani.
Efectul real va depinde însă de regulamentele de evaluare.
Ce se schimbă în administrație
Personalul contractual din administrația publică va putea beneficia de un spor de 5% pentru condiții grele de muncă și de unul de până la 15% pentru activitatea desfășurată în zone izolate.
Proiectul introduce și un spor pentru dezvoltarea capacității fiscal-bugetare la nivelul administrației locale, care poate ajunge la 15% din salariul de bază pentru funcțiile prevăzute în anexă.
Pentru angajații comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor Capitalei, sporul poate fi acordat numai dacă, în anul anterior, cheltuielile de personal raportate la capitolul „Autorități publice și acțiuni externe” nu au depășit 50% din veniturile locale luate în calcul de proiect.
Pentru personalul consiliilor județene, una dintre condiții este ca veniturile proprii realizate în anul anterior să depășească veniturile proprii medii pe locuitor calculate la nivel național.
Prin urmare, acest spor nu va fi disponibil în aceleași condiții tuturor administrațiilor, ci va depinde și de disciplina financiară și capacitatea de colectare a veniturilor locale.
Sporuri de până la 40% pentru gestionarea fondurilor europene și consolidarea finanțelor publice
Personalul implicat în gestionarea fondurilor europene, structurile cu rol de organisme intermediare și personalul anumitor agenții de plăți poate beneficia de sporuri de până la 40%.
Un spor de până la 40% poate fi acordat, în funcție de atribuțiile efectiv exercitate, și unor categorii de personal din zona finanțelor publice, administrării fiscale și vamale, controlului operativ, prevenirii spălării banilor, achizițiilor centralizate și supravegherii auditului statutar.
Categoriile de beneficiari, criteriile și cuantumul concret vor fi stabilite prin acte administrative și regulamente ulterioare, cu încadrarea în bugetele aprobate.
Aceste sporuri sunt exceptate de la plafonul general de 20% aplicat la nivelul ordonatorului principal de credite.
Ce se schimbă pentru apărare și ordine publică
Anexa pentru apărare, ordine publică și securitate națională introduce coeficienți și majorări specifice, în funcție de gradul de risc și de natura misiunilor.
Pentru anumite activități cu grad ridicat de risc, majorările pot ajunge până la 70%.
Acest domeniu este exceptat de la o parte dintre regulile generale privind evaluarea analitică și repoziționarea funcțiilor. Ierarhia sa continuă să țină cont de grade, statut special, comandă, risc și natura misiunilor.
Ce se schimbă pentru instituțiile finanțate din venituri proprii
Personalul din instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii poate beneficia de sporuri specifice.
Pentru unele activități privind siguranța navigației și siguranța feroviară, rutieră sau aeronautică sunt prevăzute sporuri de până la 20%.
Anexele prevăd și posibilitatea acordării unui spor de performanță de până la 20% din salariul de bază pentru anumite categorii, în condițiile și limitele stabilite pentru aceste instituții.
Indemnizațiile demnitarilor vor fi calculate prin același mecanism
Indemnizațiile persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică vor fi determinate prin înmulțirea coeficientului din anexa dedicată cu valoarea de referință.
Pentru demnitari, indemnizația lunară reprezintă, în principiu, unica formă de remunerare a activității, cu excepția sporului pentru proiecte europene care poate fi acordat aleșilor locali.
Funcțiile de demnitate publică nu sunt evaluate prin metoda analitică aplicabilă celorlalte funcții. Coeficienții lor sunt stabiliți direct în anexă.
Raportul maxim de 1 la 8 se aplică și indemnizațiilor, iar coeficientul 8 este atribuit funcției aflate în vârful ierarhiei salariale.
Creșterile după 2027 nu vor fi automate
Valoarea de referință va fi de 4.100 de lei în decembrie 2026 și pe parcursul anului 2027.
Ulterior, ea va fi stabilită anual de Guvern, la propunerea comună a Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor, cu avizul Consiliului Fiscal și după consultarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.
Proiectul stabilește că majorarea cheltuielilor de personal nu poate depăși creșterea nominală a produsului intern brut prevăzută în cadrul macroeconomic folosit la construirea strategiei fiscal-bugetare:
„Cuantumul valorii de referință se stabilește astfel încât procentul majorării cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat să nu depășească procentul creșterii nominale a produsului intern brut.”
În cazul în care prognoza PIB se înrăutățește în cursul anului, valoarea de referință nu va fi recalculată în jos.
Începând din 2028, ritmul de majorare trebuie corelat și cu obiectivul reducerii cheltuielilor salariale publice ca pondere în PIB cu cel puțin 1,5 puncte procentuale între 2024 și 2031.
Ministerul Finanțelor va publica în fiecare lună iunie un raport privind impactul valorii de referință, al aplicării legii și al altor modificări care influențează veniturile salariale din sectorul public.
Noua lege nu garantează, așadar, creșteri salariale în fiecare an. Evoluția veniturilor va depinde de coeficientul funcției, valoarea de referință, țintele de deficit, creșterea economiei, obiectivul de reducere a masei salariale și bugetul fiecărei instituții.
Ce rezolvă și ce rămâne neclar
Noua lege încearcă să rezolve câteva dintre problemele structurale ale actualului sistem:
- diferențele dintre persoane care desfășoară muncă de valoare comparabilă;
- lipsa unei ierarhii unitare între profesii;
- acumularea de sporuri și excepții;
- salariile stabilite prin asimilarea cu alte funcții;
- lipsa unei legături între performanță și venit;
- adoptarea unor majorări fără o evaluare comună a impactului bugetar.
Proiectul nu garantează însă eliminarea tuturor inechităților.
Aplicarea va depinde de metodologia de evaluare a funcțiilor, de regulamentele privind sporurile și premiile, de resursele instituțiilor și de valoarea de referință stabilită anual.
În plus, existența unor sporuri mari și a unor excepții de la plafon poate menține diferențe considerabile între sectoare.
Unii bugetari pot beneficia de venituri mai mari. Alții își vor păstra venitul din noiembrie 2026 prin diferența salarială tranzitorie, fără să primească imediat bani în plus. Iar după 2027, orice creștere va depinde nu doar de poziția din grilă, ci și de situația economiei și de cât își permite bugetul public.
Multitaskingul chiar e posibil? Ce-au descoperit omenii de știință despre creier
Trump cere retragerea licențelor ABC și NBC, după ce posturile au refuzat să-i transmită discursul în direct
Reuters: Iranul le-a cerut rebelilor Houthi din Yemen să blocheze accesul în Marea Roșie dacă SUA îi vor lovi rețeaua electrică
Spania are probleme cu doi titulari înaintea finalei Cupei Mondiale
