O investigație de presă despre sutele de mercenari români utilizaţi în Congo dezvăluie modul în care o operațiune dezorganizată cu recruți neantrenați a devenit un „circ” mortal.
Investigația The Guardian arată modul neprofesionist în care a fost organizată întreaga operaţiune condusă de Horaţiu Potra în Congo.
Cel puțin patru dintre luptătorii români au fost uciși în timpul desfășurării lor în Congo. „A fost un circ,” spune un fost membru al forțelor speciale române, care a stat în Congo doar șase săptămâni, din cauza condițiilor extrem de dificile.
Înfrângerea umilitoare
În ianuarie, după un asediu de doi ani asupra orașului congolez Goma, care s-a încheiat cu victoria rebelilor M23 și a trupelor din Rwanda, un grup dezorganizat de aproape 300 de mercenari albi s-a văzut în fața unei înfrângeri umilitoare, care urma să fie şi televizatǎ.
„Nu trebuie să glumiți cu noi,” i-a strigat Willy Ngoma, purtătorul de cuvânt al M23, unui bărbat pe care îl forţase să stea pe pământ cu mâinile la spate.
Cu o zi înainte, pe 28 ianuarie, miliția M23 și soldații rwandezi au capturat împreună cel mai mare oraș din estul Congo. A fost o înfrângere spectaculoasă, nu doar pentru forțele congoleze, ci și pentru europenii despre care guvernul congolez sperase că vor proteja Goma.
La sfârșitul anului 2022, în timp ce M23 înconjura Goma, guvernul din Republica Democrată Congo (RDC) a angajat două firme private de securitate. Una dintre ele, numită Agemira, era alcătuită din aproximativ 40 de foști membri ai securității franceze, care ofereau sprijin de informații și logistic pentru armata congoleză.
Însă majoritatea mercenarilor provenea dintr-o a doua firmă, condusă de românul Horațiu Potra, fost membru al Legiunii Străine franceze, cunoscut pentru că se ocupa cu securitatea politicienilor și a siturilor miniere din Africa.
La apogeul operațiunii sale, Potra avea în Congo aproximativ 1.000 de oameni, majoritatea români. În cercurile de securitate, aceștia erau cunoscuți sub numele de „Romeos”.
Operațiunea a fost una haotică, marcată de dispute legate de salarii și lipsuri de echipamente.
Au fost desfășurați foști membri ai forțelor de securitate, dar și recruți neexperimentaţi, precum paznici de supermarket, conform unei investigații realizate în comun de publicaţiile The Guardian, Public Record din România și Le Soir din Belgia.
Aceşti „Romeos” lucrau strâns cu milițiile locale și participau activ în lupte.
Pe măsură ce forțele congoleze și cele aliate din jurul Goma s-au prăbușit între 27 și 28 ianuarie, „Romeos” au fugit către baza principală a ONU din centrul orașului, abandonându-şi echipamentele, armele și maşinile.
- Congo: Zeci de mercenari români din armata privată a lui Horațiu Potra, atacați de rebeli. MAE a primit solicitări de asistență consulară
- Situație tensionată în Congo: Rebelii au atacat un complex al ONU și ambasadele, cadavre zac pe străzi
„Erau pe cale să fie uciși imediat,” spune un oficial ONU, care a dorit să rămână anonim.
Luptătorii M23 au ajuns la baza ONU și le-au dat românilor două ore pentru a se preda. „A fost o criză reală,” spune oficialul ONU, care a adăugat că negocierile la nivel înalt, implicând chiar şi președinți, au dus la un acord de extragere.
După ce purtătorul de cuvânt al M23 i-a certat pe mercenari, aceștia au urcat în autobuzele ONU. Era vorba de mai mult de 280 de mercenari (Majoritatea din cei 1.000 plecaseră deja înainte de căderea oraşului Goma).
Ei au fost transportați la granița cu Rwanda și au zburat înapoi acasă.
Cum recruta Potra pentru Congo - salarii bune, condiţii rele
În 2022, vestea că Potra recruta mercenari s-a răspândit rapid în cercurile de securitate din România. Bărbați nemulţumiți de salarii, cu ipoteci de plătit și familii de întreţinut, au sărit rapid să profite de această oportunitate.
Unii, precum Potra, erau foști membrii ai Legiunii franceze. Alții erau doar nişte paznici de mall sau foști (și actuali) polițiști sau militari, care adesea își luau concedii neplătite pentru a se înrola în armata de mercenari.
- Un jandarm român cu experiență în teatre de operațiuni NATO și-a luat concediu pentru a lupta în Congo alături de „mercenarii” lui Potra, când încă figura ca ofițer activ
- Investigație în Congo, la compania militară privată condusă de Horațiu Potra. Sute de „romeos”, recrutați din Armata Română, Forțele Speciale și Jandarmerie
La sosirea lor în Goma, ei au semnat un contract de trei pagini. Salariul era între 5.000 și 6.000 de dolari pe lună, în funcție de experienţă. The Guardian a văzut patru astfel de contracte, semnate între 2022 și 2024.
Disputele legate de salarii erau frecvente în rândul „Romeos”. Existau, de asemenea, tensiuni din cauza salariilor mercenarilor și cu trupele congoleze – care erau plătite cu aproximativ 100 de dolari pe lună.
Congo se află printre cele mai sărace cinci țări din lume, conform Băncii Mondiale, iar mai mult de 70% din populație trăiește cu mai puțin de 2,15 dolari pe zi.
Inițial, mercenarii semnau cu o companie înregistrată în Marea Britanie, GPH La Role Ltd, deținută de fratele lui Potra, înainte ca aceste contracte să fie transferate unei companii înregistrate în Congo, Amani Sarl. Contractul era de trei luni de muncă, urmate de o lună liberă, fără asigurare medicală.
Conform luptătorilor cu care a vorbit The Guardian, firma lui Potra a supraestimat numărul de persoane implicate.
„Mințeau despre numărul nostru. În loc să avem 100 de oameni în teren, eram 70”, a spus un luptător, explicând că s-a prefăcut că locuiește în patru unități de cazare diferite pentru a păcăli inspectorii.
Firma lui Potra le furniza la fiecare câte o vestă antiglonț și un AK-47. Orice alt echipament trebuia să fie achiziționat de luptători.
Mercenarii au perceput lipsa echipamentelor drept măsură de reducere a costurilor. „La final, scopul companiei era profitul”, a spus unul dintre ei.
Luptătorii români au ajuns să moară
Pentru Victor Railean, un ofițer de securitate moldovean care l-a întâlnit pe Potra în 2019, acest lucru reprezenta totuși o oportunitate semnificativă.
A mers în Congo pentru a aduna bani pentru fiul său. Railean a fost împușcat în februarie 2024, în timpul unei ambuscade, la aproximativ 25 km de Goma. A murit din cauza rănilor.
Vasile Badea, un fost polițist român, a fost și el ucis în aceeaşi zi. Grupul lor ceruse extragerea înainte, conform unor înregistrări vocale de pe WhatsApp consultate de The Guardian.
Un contractor i-a spus lui Potra în timpul bătăliei: „Nu ne putem mișca pentru că ne vânează cu lunetiști. Dacă plecăm de aici, o să ne arunce în aer.”
Un supraviețuitor al ambuscadei le-a spus celor de la Guardian: „S-au făcut greșeli foarte mari, au fost semnalate, dar nu au fost corectate. Drept urmare, băieții au murit.”
Luptătorii intervievaţi au descris o operațiune dezorganizată, cu recruți nepregătiți și inadecvați. Doi oficiali occidentali din Goma au estimat că doar aproximativ 30% dintre contractori fuseseră membri ai Legiunii Străine franceze.
„Când aduci șoferi de camioane, paznici și oameni de peste 60 de ani… Mi-am dat seama că nu era bine organizat, așa că am cerut să mă întorc acasă”, spune un recrutor, care a descris firma de securitate a lui Potra drept „un circ”.
În estul Congo, rebelii M23 au capturat teritorii mari după lansarea unei ofensive la sfârșitul anului 2021. Ca răspuns, armata slabă din Congo a început să se bazeze pe miliții pro-guvernamentale, cunoscute sub numele de Wazalendo (patrioți). Romeos au cooperat cu milițiile locale, oferind bani și muniție. Unele dintre aceste miliții sunt acuzate de crime de război, ceea ce ar putea face ca „Romeos” să fie complici, potrivit experților legali consultați de The Guardian.
Totuși, nu este clar cu care miliţii au colaborat, deoarece niciunul dintre luptătorii intervievați nu a specificat acest lucru.
Cât de legală este toată activitatea acestor firme de recrutat mercenari rămâne de văzut.
„Acești actori se înmulțesc și este esențial să se ia în considerare crearea unui organism de investigare independent care să poată sprijini eforturile de responsabilizare”, spune Jelena Aparac, fost președinte al Grupului de Lucru al ONU privind utilizarea mercenarilor.
Anul trecut, Potra a chemat un jurnalist din România pentru a observa cum luptătorii lui antrenau trupele congoleze. Cu toate acestea, un mercenar spune că a fost totul regizat: „Ne-am prefăcut că antrenăm oameni atunci când a venit presa.”
Un altul relatează că acum se străduiește să găsească de lucru, după ce a fost etichetat drept mercenar. „Este o problemă cu care ne confruntăm cu toții. Doar câțiva dintre noi mai pot fi angajați acum.”