Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, sunt percepute mai degrabă ca o amenințare decât ca un aliat, potrivit unui nou sondaj Politico Pulse realizat în șase mari țări ale Uniunii Europene.
De la revenirea la putere în ianuarie 2025, Trump a pus sub semnul întrebării angajamentul Washingtonului față de NATO, a amenințat că va anexa Groenlanda și Canada, a impus tarife aliaților și a declanșat un război cu Iranul, la care țările europene au refuzat să participe.
Doar 12% dintre respondenții chestionați în martie în Polonia, Spania, Belgia, Franța, Germania și Italia consideră SUA un aliat apropiat, în timp ce 36% le văd drept o amenințare. Prin comparație, China este percepută ca o amenințare de 29% dintre respondenții din cele șase țări.
La nivel național, percepția amenințării venite dinspre Washington o depășește pe cea dinspre Beijing în patru țări, doar respondenții din Franța și Polonia considerând China o amenințare mai mare.
Indicând o înăsprire a atitudinilor față de SUA, sondajul evidențiază și o contradicție tot mai profundă în centrul politicii de securitate europene. Alegătorii vor ca Europa să fie mai bine înarmată și mai autonomă, pe măsură ce încrederea în SUA scade, însă disponibilitatea lor nu mai e aşa puternică atunci când apărarea presupune sacrificii personale, bugete mai mari sau sprijin nelimitat pentru Ucraina.
Rusia rămâne un adversar clar - 70% dintre respondenți o consideră o amenințare.
Spania este țara cu cea mai negativă percepție asupra SUA, 51% dintre respondenți considerând că Washingtonul reprezintă o amenințare pentru Europa - cel mai mare procent dintre țările analizate.
Madridul a fost în prima linie a opoziției față de războiul declanșat de Trump în februarie împotriva Iranului și a fost criticat de președintele american pentru nivelul scăzut al cheltuielilor de apărare.
În Italia, 46% consideră SUA o amenințare, opinie împărtășită de 42% dintre belgieni, 37% dintre francezi și 30% dintre germani.
Polonia, care se învecinează cu Rusia și vede alianța cu SUA drept principala garanție de securitate, face excepție: doar 13% dintre respondenți consideră că SUA reprezintă un risc.
Sondajul arată, de asemenea, un sprijin ridicat pentru o autonomie strategică mai mare.
În cele șase țări, 76% dintre respondenți spun că ar susține trimiterea armatei naționale pentru a apăra un aliat NATO în cazul unui atac. Sprijinul crește la 81% atunci când scenariul implică apărarea unui stat membru al UE.
În toate țările analizate, susținerea pentru asistență militară depășește clar opoziția.
Sprijin fără sacrificii
Totuși, acest consens se diminuează semnificativ atunci când vine vorba de implicare personală.
Doar 19% dintre respondenți spun că ar fi dispuși să „pună mâna pe arme și să lupte” dacă propria țară ar fi atacată.
Aproape jumătate (47%) preferă să contribuie în roluri non-combat, precum logistică, asistență medicală sau protecție civilă. Alți 16% ar sprijini țara fără a participa direct, iar 12% spun că ar lua în calcul să plece din țară.
Diferența dintre sprijinul politic pentru apărare și disponibilitatea individuală de a lupta evidențiază provocările cu care se confruntă guvernele europene, pe măsură ce își extind ambițiile militare și se confruntă cu deficit de personal.
Sondajul arată, de asemenea, că alegătorii acceptă în general necesitatea unei poziții de apărare europene mai puternice, chiar dacă opiniile diferă în privința finanțării.
În cele șase țări, 86% consideră că Europa trebuie să-și dezvolte propriile capacități de apărare, dintre care 56% sunt total de acord. Sprijinul este deosebit de ridicat în Polonia și Belgia (95%) și Germania (89%).
Există și un sprijin larg pentru o integrare militară mai profundă, 69% dintre respondenți susținând crearea unei forțe militare europene comune, care să funcționeze alături de armatele naționale. Sprijinul variază de la 60% în Franța la 83% în Belgia.
- Comisarul european pentru Apărare propune o armată permanentă a UE de 100.000 de militari
- Aproape 60% dintre tinerii români cred că UE ar trebui să preia din atribuțiile de apărare. Vârstnicii sunt mult mai reticenți
Totuși, opiniile diverg atunci când vine vorba de cheltuieli.
În ansamblu, 37% consideră că țara lor cheltuie „aproximativ cât trebuie” pentru apărare, în timp ce un procent identic crede că nivelul este „insuficient”. În același timp, 22% consideră că se cheltuie prea mult.
Diferențele între țări sunt evidente.
În Germania (40%), Franța (44%) și Spania (43%), respondenții spun că bugetele pentru apărare ar trebui majorate. În Italia, 39% consideră că se cheltuie prea mult - cel mai mare procent dintre țările analizate. Polonia se diferențiază, majoritatea (56%) considerând că nivelul actual este adecvat.
Aceste opinii reflectă în mare măsură nivelurile actuale de cheltuieli. Polonia intenționează să aloce 4,8% din PIB pentru apărare în acest an, cel mai ridicat nivel din NATO și mult peste celelalte țări analizate.
Sprijinul pentru Ucraina, divizat
Datele evidențiază și diviziuni în ceea ce privește sprijinul Europei pentru Ucraina.
În cele șase țări, 34% consideră că Europa nu oferă suficient sprijin Ucrainei, 31% spun că nivelul actual este adecvat, iar 30% cred că Europa face prea mult.
Diferențele naționale sunt din nou evidente. În Germania, cel mai mare furnizor european de ajutor pentru Ucraina, 45% spun că Europa nu face suficient. În Italia, care oferă cea mai mică proporție din PIB pentru ajutor civil și militar către Ucraina dintre țările analizate, 42% consideră că sprijinul este prea mare.
Spania și Belgia tind spre opinia că sprijinul este insuficient, în timp ce Franța este mai echilibrată.
În ciuda acestor divergențe, sprijinul pentru angajamentele de apărare colectivă rămâne solid în toate țările analizate, în special în cadrul NATO.
Rezultatele alimentează și dezbaterile privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu sau a serviciului voluntar, pe măsură ce guvernele caută soluții pentru a crește capacitatea militară.
În Germania, sprijinul pentru o formă de serviciu obligatoriu este deosebit de ridicat. Peste trei sferturi dintre respondenți (78%) susțin reintroducerea serviciului militar sau civil, suspendat în 2011.
Totuși, după opoziția din cadrul coaliției sale, cancelarul Friedrich Merz a renunțat anul trecut la planurile de reintroducere completă a serviciului militar obligatoriu și a promovat în schimb o lege menită să crească numărul militarilor activi la 203.000 până în 2031.
Sprijinul este ridicat și în Belgia (76%), în timp ce opiniile sunt mai împărțite în Italia, unde 53% sunt în favoare, și în Spania, unde 54% se opun ideii.
Sondajul European Pulse a fost realizat de Cluster17 pentru Politico și beBartlet în perioada 13–21 martie, pe un eșantion de 6.698 de adulți chestionați online, cu cel puțin 1.000 de respondenți din fiecare dintre cele șase țări: Belgia, Franța, Germania, Italia, Polonia și Spania. Rezultatele au fost ponderate pentru a fi reprezentative în funcție de vârstă, gen și distribuție geografică.
B.B.