În România, numărul infectărilor zilnice a mai fost reglat prin numărul testelor, o metodă care poate reveni în actualitate înaintea campaniei electorale.
În fond, cu cât se fac mai puține teste, cu atât se poate demonstra că infectările cu noul coronavirus scad. E un model care a mai fost exersat și astă primavară pentru a argumenta eficiența celor care administrează criza sanitară autohtonă.
Ar putea fi un reflex venit din frigul comunist, când veștile proaste erau camuflate, la ordin, pentru a nu strica imaginea și a nu scoate la iveală vulnerabilitățile unei sociteăți aflate în pragul colapsului.
Acum, miza ține de alegerile parlamentare, care pentru liberali ar fi vital să aibă loc la termen, deci până cel mai târziu pe 20 decembrie când expiră mandatul actualilor senatori și deputați.
PNL se află încă în siajul victoriilor recente, dar în același timp sondajele regulate sugerează o stagnare, dacă nu chiar o scădere treptată a liberalilor. În plus, pe termen scurt, incertitudinea viitorului nu poate fi îmblânzită, iar criza economică va însoți criza epidemică într-o îmbrățișare care va coroda partidul aflat la guvernare.
Amânarea alegerilor generale ar fi deci în defavoarea PNL. Nici social-democrații nu ar beneficia de o astfel de decizie, fiindcă ei controlează Parlamentul și vor fi declarați responsabili de un astfel de gest, care în același timp ar emascula Legislativul.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, cere amânarea parlamentarelor, dar o face cu jumătate de gură, știind că aritmetica decalajului ține de președintele Klaus Iohannis.
Curtea Constituțională a jucat în favoarea amânării și i-a dat Parlamentului rolul de stabilire a datei alegerilor, schimbând astfel regulile în timpul jocului cu ignorarea propriei jurisprudențe, a recomandărilor Comisiei de la Veneția din 2002, care consideră și în interpretările ulterioare că legislația electorală nu trebuie modificată cu mai puțin de un an înaintea alegerilor.
Somitățile medicale intrate oficial pe listele de candidați ai PSD, inclusiv reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, profesorul Alexandru Rafila, au evitat retorica amânării alegerilor, care ar favoriza net doar USR și, poate, alianța marginalizaților excluși prin vot la scrutinul din septembrie: ProRomânia&ALDE.
Pe de altă parte, România a înregistrat în ultima săptămână peste 25.500 de cazuri de COVID-19, cât în primele 4 luni de epidemie, deși numărul testelor este limitat și mai mult de o treime din testele zilnice sunt plătite fie de cei care au nevoie pentru călătorii, fie de cei care se tem de o eventuală infectare.
O creștere dramatică de cazuri, care ar pune în dificultate sistemul medical autohton, ar putea duce la dezbateri serioase privind nevoia amânării alegerilor din decembrie.
Dar ce înseamnă o creștere dramatică?
Ultimul raport al Centrului European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor menționează România între statele UE cele mai vulnerabile la noul coronavirus, inclusiv din cauza „riscurilor crescute de mortalitate” și a „unui nivel mare al oboselii” în rândul cadrelor medicale.
Ar trebui amânate alegerile
Ritmul de infectare devine dramatic dacă depășește trei infectări zilnice la mia de locuitori, dar și așa lucrurile sunt relative, potrivit cercetătorilor citați de Organizația Mondială a Sănătății, care consideră că e nevoie de mai mulți parametrii pentru a decide când se trece granița de la grav, la foarte grav și care ar trebui să fie pragul fatal, care să ducă la amânarea alegerilor.
Unul dintre indicatorii care măsoară gradul de democrație al unei țări este și ținerea alegerilor la termen. Peste 100 de scrutine din întreaga lume au fost, însă, amânate în acest an din cauza epidemiei de coronavirus, potrivit statisticii Fundației Internaționale pentru Sisteme Electorale.
Un studiu apărut recent în Election Law Journal scoate în evidență între altele că alegerile care au loc în situații de urgență sunt alterate de absența unor dezbateri normale, de eludarea subiectelor care nu au legătură cu urgența sanitară, de faptul că mitingurile virtuale nu le pot înlocui pe cele clasice, dar mai ales pentru că oamenii nu pot lua parte la discuții cu cei pe care urmează să-i voteze și nici politicienii nu au posibilitatea să vorbească în fața celor cărora le cer votul.
Este vorba în subsidiar despre drepturi fundamentale care definesc democrația și care în această perioadă sunt afectate: dreptul la liberă exprimare, dreptul de a alege și de a fi ales.
Nici amânarea alegerilor nu este, însă, o soluție, mai ales pentru România, fiindcă Parlamentul autohton ar deveni și mai ineficient, Guvernul își va atribui un rol excesiv, partidul aflat la putere va continua să-și promoveze clientela și să-și facă imagine pe seama crizei, justiția și așa slăbită va da mai departe neînceperi ale urmăririi penale pe bandă rulantă, în special pentru demnitari și VIP-uri, transparența se va transforma într-un lux greu de atins, conflictele vor deveni nerezolvabile, totul într-o atmosfera generală de inerție.
Sabina Fati
Citește articolele zilei pe SpotMedia.ro:
