Cine sunt cei care nu cred în Covid-19 și cine profită de pe urma lor? ”Plătim nota pentru desconsiderarea Educației”, spune Dumitru Borțun

Cine sunt cei care nu cred în Covid-19 și cine profită de pe urma lor? <i>”Plătim nota pentru desconsiderarea Educației”</i>, spune Dumitru Borțun

Cei care nu cred în Covid-19 sunt oameni care fie se tem de schimbări, fie simt nevoia imperioasă de a avea certitudini, fie sunt ”rebeli fără cauză”. De toți aceștia profită cinicii, care s-au prins că pot să câștige de pe urma primilor capital de imagine, capital de putere sau foarte mulți bani, spune prof. univ. dr. Dumitru Borțun.

În aceste luni de pandemie am văzut cam tot ce nu ne-am fi imaginat că o să vedem atunci când ea s-a declanșat. Si proteste împotriva ”dictaturii sanitare”, și politicieni de nivel înalt care neagă efectele virusului, și vedete TV care au sfidat Covid-19 dar au ajuns pe patul de spital. Am aflat că pe litoral distracția e la volum maxim și am văzut că pe drumurile spre munte cozile se întind pe kilometri întregi, ca și când n-ar mai veni o vacanță de vară și în 2021.

Un etern candidat s-a dus de bunăvoie să se infecteze, iar în biserici credincioșii au fost împărtășiți cu aceeași linguriță, după ce și-au simțit unul altuia răsuflarea caldă pe obraz datorită apropierii și a lipsei măștilor sanitare.

Cine sunt cei care bagatelizează gravitatea unei boli atât de ușor transmisibile deși ea poate face adevărate ravagii în organismul uman? Și cum am ajuns în situația asta?

Noi acum nu facem decât să plătim nota de plată a desconsiderării, marginalizării, eludării educației”, explică Dumitru Borțun, doctor în filosofie și profesor universitar de ”Etică în comunicare” la SNSPA, președintele Juriului de Onoare al Asociaţiei Române de Relaţii Publice, pentru cititorii Spotmedia.ro:

Cine sunt cei care nu cred în Covid-19?

”Cei care nu cred un adevăr sunt de obicei oameni care nu vor să îl primească în viața lor, pentru că odată acceptat un adevăr trebuie să îți organizezi viața în funcție de el. Asta înseamnă schimbări – în obiceiuri, în tabieturi, în rutină. Înseamnă să te schimbi tu, pentru că nu îți poți schimba modul de viață dacă nu te schimbi tu. Înseamnă obiceiuri noi. Oamenii ăștia nu vor să facă asta, se tem să facă schimbări. Și atunci spun că e un fals, că nu e adevărat.

În a doua categorie sunt cei care nu au ”rezistență la incertitudine”, e un termen special folosit de psihologi. Nu toți au capacitatea de a spune ‘Nu știu’. Bunul simț îmi spune să pun răul înainte ca să nu mor din prostie (nici din a mea, nici din a altuia). În sensul ăsta președintele Iohannis a avut mare dreptate când a spus ‘ori ești precaut și te protejezi, ori ești prost’.

(…) Dânsul e și profesor ca formație, iar acum are de-a face cu cei din ultimele bănci: recalcitranții, corigenții, repetenții, cei care trec cu chiu cu vai prin școală, copiază la lucrări și ies cu o diplomă. Acești oameni sunt incapabili să înțeleagă acest comportament de om educat: ‘Nu știu și recunosc că nu știu, dar îmi iau măsuri de prevedere tocmai pentru că nu știu ce să cred’. Deci a doua categorie este a celor care simt nevoia imperioasă de a avea certitudini și atunci fug pe o teorie a conspirației”, spune Dumitru Borțun.

Acestora li se mai adaugă o a treia categorie, ”cea a rebelilor fără cauză”, continuă prof. dr. Borțun.

”Aceștia sunt de nevindecat. Îi găsim în toate epocile istorice, în toate culturile, în toate civilizațiile, și printre noi, și în America, și în Marea Britanie. Din păcate, în unele țări au ajuns la butoane, cum s-a întâmplat în UK sau în SUA, iar atitudinile lor au făcut ravagii: ’Nu îmi pasă, eu sunt deasupra virușilor, mie nu mi se poate întâmpla, este minor pericolul’. Boris Johnson s-a îmbolnăvit el însuși, iar Donald Trump este acuzat pentru consecințele foarte grave ale comportamentului său. (…) Sunt rebelii fără cauză, eternii contra”, explică Dumitru Borțun.

https://www.facebook.com/dinca.laurentiu.1/posts/3353898101338965

Cine sunt cei care alimentează și întrețin categoriile de mai sus?

Întrebat cine sunt cei care, prin jumătăți de adevăr sau informații de-a dreptul false, alimentează categoriile anterioare, profesorul Borțun a răspuns scurt: ”Cinicii”.

Cei care s-au prins că pot să câștige. Să câștige alegeri, să câștige bani… Nu vă puteți imagina ce sume fabuloase se pot câștiga pe rețelele sociale și, în general, in new media cu astfel de discursuri. Sunt un fel de lipici, cum erau pe vremuri, la țară, benzile pentru prins muște. Teoriile conspiraționiste sunt astfel de hârtii cu lipici pentru prins ’muște’. Toți cei care au nevoie de certitudini, care vor să fie împotriva autorităților, împotriva sistemului, împotriva guvernanților (oricare ar fi ei), toți cei care nu vor să-și schimbe viața, ci să rămână cum știu ei, toți se duc spre aceste site-uri care au câștiguri fabuloase prin vânzarea spațiului de publicitate.

Și aici sunt mai multe categorii: Cei care vor capital de imagine, cei care vor capital de putere (inclusiv prin alegeri politice) și cei care vor bani. Toți aceștia îi folosesc pe primii despre care am vorbit ca pe (îmi pare rău că folosesc acest termen lansat de Lenin cu mare cinism) ’idioți utili’. E o expresie consacrată deja – ’idioții utili’, în sensul că ei nu știu ce interese servesc, pentru că ele sunt deasupra orizontului lor de percepție, nu au cum să înțeleagă, dar cred în niște lucruri și folosesc unor interese pe care nici nu le pot bănui.

Din cauza lor există și categoria profitorilor – cei care profită de pe urma celorlalți”, a subliniat încă o dată Dumitru Borțun.

Citește și Semnal de alarmă tras de un medic: Ne așteptăm la un tsunami. Cei care susțin că nu există COVID ar trebui să răspundă penal.

https://www.facebook.com/Presedinte.DL/videos/239262317509215/

Cum le poți demonstra contestatarilor că se înșală?

L-am invitat pe prof. Borțun să ne spună cum îi putem convinge pe contestatari de gravitatea pericolului pe care îl reprezintă această boală nouă, pentru care încă nu avem un tratament 100% eficace sau un vaccin.

”E aproape imposibil, din păcate”, a fost răspunsul primit.

”Eu sunt un om optimist, încerc să propun întotdeauna soluții, să arăt cinstit și analitic care este realitatea, ca să știm ce avem de reparat și încotro o apucăm, de unde o apucăm ca să schimbăm în bine. Dar avem nevoie de un optimism realist, or de data asta vreau să vă spun, pe baza a tot ce am acumulat în atâția ani ca specialist în comunicare, este foarte greu. (…) E un dialog al surzilor, degeaba încerci să le explici (…).

Noi acum nu facem decât să plătim nota de plată a desconsiderării, marginalizării, eludării educației.

Noi de 30 de ani ne batem joc de școală, ne batem joc de alte sisteme educaționale, pentru că nu e vorba doar de școală.

Familia nu mai face față, e considerată de copii și de adolescenți depășită, expirată, pentru că ei se informează mai ales din mass-media și new media. Școala îi plictisește și nu e decât un loc unde vor să se întâlnească între ei și atât. Stau plictisiți și abia așteaptă să scape de acolo, să se întoarcă la consolele lor, la jocurile lor pe Internet și la comunicarea pe rețelele sociale. Știu asta de la profesorii de liceu, nu inventez nimic. Tot ce vă spun este din experiență directă sau din cercetare știintifică făcută de organizații importante din țara asta, cum ar fi Educația 2000 și alte ONG-uri.

Deci școala și familia nu fac față. Biserica nu mișcă nimic. A trimis în școli niște oameni nepregătiți ca să facă religie. Oameni ăia, în loc să facă educație morală, să transmită valorile moralei creștine, le vorbesc elevilor despre patrafire, cădelnițe, tămâie și alte ritualuri și obiecte de cult. În loc să le vorbească despre valorile creștinismului, despre iubirea pentru semeni, despre responsabilitatea pe care o ai față de tine, de corpul tău ș.a.m.d.

Toate lucrurile astea trec pe lângă copii, copiii trec prin școală ca un câine prin apă și pe urmă ne mirăm că sunt oameni iresponsabili (nu pot să țină cont de interesele altuia) și cred că libertatea lor este singura libertate, nu știu că ea se oprește unde începe libertatea altuia, fiindcă nu le-a spus nimeni la școală. De ce? Pentru că școala nu face asta, nu face educație morală, nu face educație cetățenească, nu face educarea gândirii critice”, a afirmat Dumitru Borțun.

Citește continuarea dialogului cu prof. Dumitru Borțun:

Ar putea Biserica să dea o mână de ajutor autorităților în combaterea Covid-19? Dacă ar putea, de ce nu o face?

Școala românească este un câmp de luptă, pe care copiii cresc ”ca niște buruieni”. Care este modelul de om pe care îl oferim societății și ce șanse de schimbare avem? – Interviu

Vezi aici un reportaj filmat de Digi24 într-o sectie Covid:

https://www.facebook.com/BogdanRaduOcnaru/videos/1792249830918079/