Au început să curgă facturile uriașe pentru încălzire, în București. Pe noiembrie, primăria lui Nicușor Dan are de plătit cu 84% mai mult

Au început să curgă facturile uriașe pentru încălzire, în București. Pe noiembrie, primăria lui Nicușor Dan are de plătit cu 84% mai mult

Termoenergetica SA a emis factura pentru energia termică livrată bucureștenilor în noiembrie 2021.

Pentru moment, bucureştenii vor plăti gigacaloria la același preț ca în anii trecuți. Dar valoarea subvenției pe care primăria lui Nicușor Dan trebuie să o achite a crescut cu 96.047.272 de lei. E o cheltuială cu peste 84% mai mare decât cea pentru aceeași lună din anul 2020.

În București sunt circa 1.170.000 de persoane care primesc apă caldă și căldură prin rețeaua centralizată, potrivit celui mai recent bilanț energetic, aprobat de Consiliul General al Municipiului București (CGMB) în prima parte a lunii decembrie 2021.

Iar populația plătește mai puțin de 40% din costul unei gigacalorii. Restul costului e acoperit de Primăria Generală, prin plata unei subvenții. Până în noiembrie 2021, o gigacalorie costa în jur de 504 lei, din care populația plătea din buzunar 163 de lei. Restul banilor veneau de la PMB, care și-a cheltuit anual cam un sfert din buget pe acoperirea subvenției.

ADVERTISING

Din toamna trecută, însă, lucrurile s-au schimbat, din cauză că s-au scumpit foarte mult gazele naturale, care reprezintă principalul combustibil pentru producerea energiei termice, în București.

Romgaz a crescut prețul gazelor vândute către ELCEN, principalului producător de energie termică din Capitală. În consecință și ELCEN a crescut prețul energiei termice livrate către compania municipală Termoenergetica SA, (care la rândul ei le-o vinde bucureștenilor).

Toamna trecută, Nicușor Dan a reacționat calm, susținând că – deși din noiembrie cheltuielile cu termoficarea cresc – facturile urmau să fie achitate abia în ianuarie 2022.

În consecință, primarul general s-a dus de mai multe ori la Guvern, unde a cerut 958 de milioane de lei ca Primăria Generală să poată acoperi subvenția pentru termoficare, fără a-i împovăra prea mult pe bucureșteni cu scumpiri.

ADVERTISING

Nicușor Dan n-a primit niciun ban de la Guvernul Ciucă. Și deja suntem în ianuarie, iar Termoenergetica SA a emis prima sa factură pentru energie termică obținută din gaze scumpe.

La solicitarea Spotmedia.ro, Termoenergetica SA a transmis că, în noiembrie, le-a livrat celor 1.170.000 de clienți casnici 368.398 de gigacalorii.

Pentru fiecare gigacalorie consumată bucureștenii vor plăti 163,03 lei, ca și în anii trecuți. Așa că, per total, vor achita 60.058.452 lei. Problema este că primăria lui Nicușor Dan va fi nevoită să suporte o scumpire uriașă.

Mai exact - în condițiile unei cantități similare de energie termică livrată – PMB a achitat pentru noiembrie 2020 o subvenție de 114.315.363 lei. Pentru noiembrie 2021, însă, are de plătit cu 84% mai mult, adică 210.636.335 de lei, potrivit informațiilor transmise de Termoenergetica SA, la solicitarea Spotmedia.ro.

ADVERTISING

Din păcate, avem motive să credem că facturile din decembrie și ianuarie ar putea fi chiar mai mari. Pe de o parte, din cauză că, la fel ca ELCEN, Termoenergetica SA a cerut o actualizare a prețului serviciilor sale la Autoritatea Națională pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Când va primi aprobare să actualizeze prețurile, factura la încălzire va crește din nou.

În plus, noiembrie 2021 nici n-a fost o lună prea friguroasă. În decembrie, în schimb, am avut zile consecutive cu ger. Așa că e posibil ca numărul de gigacalorii - și implicit costurile încălzirii centralizate - să fi fost mai mari decât în noiembrie.

Rămâne să vedem cum va reuși administația lui Nicușor Dan să rezolve această problemă. Anul trecut - când încă spera să mai primească niște bani de la Guvern – Nicușor Dan a propus o majorare cu 70% a prețului plătit de populație pentru gigacalorie.

Dar pentru a scumpi Nicușor Dan are nevoie de votul Consiliului General. Iar dintre toate grupurile politice din Consiliu, doar PNL și PMP au agreat scumpirea. În schimb, USR și PSD s-au opus. Așa că respectiva scumpire n-a mai avut loc.

Dar, și dacă gigacaloria pentru populație s-ar fi scumpit, sumele colectate în plus de la oameni nu i-ar fi ajuns primăriei lui Nicușor Dan să acopere creșterea de preț la energie termică, fără ajutor de la Guvern. În mare parte, tot de la bugetul local trebuia suportată cheltuiala.

Din informațiile obținute pe surse de Spotmedia.ro – comparativ cu cei circa 950 de milioane de lei pe care îi primea anual ca subvenție – Termoenergetica SA a transmis deja către PMB că, în 2022, are nevoie de 2.296.476 de lei.

Rămâne să aflăm de unde vor veni acești bani. Chiar în aceste zile, Nicușor Dan negociază cu consilierii generali structura proiectului de buget al PMB pentru anul 2022. Iar pe 12 noiembrie ar urma să îl pună în dezbatere publică. Vom vedea atunci cum propune primarul general să acopere aceste costuri.

Una peste alta, momentan un lucru e limpede: încălzirea Capitalei va costa cel puțin dublu, comparativ cu anul trecut. Și deja facturile împovărătoare au început să curgă.

Între timp, peste o mie de blocuri nu au încălzire în Bucureşti, iar ministrul Energiei nu înţelege ce se întâmplă: Sincer să fiu, îmi pare rău

...

Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei

Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.

Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA.

Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.

În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.

termoficare
Centralele livrează apă fierbinte până în punctele termice, prin conducte magistrale. În punctul termic, apa de pe magistrale intră într-un schimbător de căldură și încălzește apa de pe alte țevi, mai subțiri. Abia acea apă din conductele subțiri va ajunge la robinetele și în calorifere noastre. În schimb, apa venită pe magistrală la punctul termic se va întoarce la centrala care a livrat-o. Grafic: Alexandru Nistor

Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.

Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.

Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.

Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇