În prag de iarnă, Termoenergetica SA a lansat, în sfârșit, licitația pentru realizarea centralei provizorii de termoficare de pe locul fostei CET Titan, al cărei rol este să ajute la încălzirea nord-estului Capitalei.
Deși Nicușor Dan a promis, în primăvară, că aceasta centrală provizorie se va monta și va fi ajutor pentru iarna 2021 – 2022, din documentația licitației reiese că termenul minim estimat pentru punerea ei în funcțiune ar fi de minim 5 luni, începând de acum.
Or, asta înseamnă că – în ciuda promisiunilor lui Nicușor Dan - centrala ar urma să fie gata, cel mai devreme, abia spre finalul lunii martie.
Iar asta înseamnă încă o iarnă cu frig în case, în cartierul Colentina și alte zone din nord-estul Bucureștiului.
Compania Municipală Termoenergetica (CMTEB) SA este gata să plătească 39.555.200 de lei (circa 7,9 milioane de euro – n.red.) pentru a închiria și a pune în funcțiune o serie de echipamente (cazane care înfiebântă apă – n.red.) pe locul fostei CET Titan din strada Ion Sahighian nr 4.
Scopul acestor cazane este să livreze apa pe care o vor înfierbânta în circuitul primar al rețelei de termoficare.
În acest fel, rețeaua de conducte și puncte termice din nord-estul orașului – din zone cum e cartierul Colentina – ar fi alimentată cu mai multă apă fierbinte. Iar asta înseamnă că și oamenii din zonă ar avea caloriferele mai calde, în această iarnă.
Fără aceste cazane, încălzirea zonei depinde de CET Sud, aflată la mai mulți kilometri distanță.
CET-ul respectiv livrează apă fierbinte. Dar respectiva apa se răcește pe drum, până ajunge în partea de nord-est a uriașei rețele de termoficare din subteranele Bucureștiului. Așa că, odată ajunsă la destinație, nu prea mai e de niciun folos. E o operațiune care costă mult, dar care dă rezultate minime pentru bucureșteni.
Cel mai bine o știu omenii care locuiesc în zone precum cartierul Colentina și care și-au petrecut aproape toată iarna trecută lângă calorifere aproape reci și cu apă abia dezmorțită, la robinete.
De aceea, vrea Termoenergetica SA vrea să închirieze, pentru o durată de 3 ani, cazane care să producă între 30 și 60 de gigacalorii pe oră, pentru zona de nord–est a Capitalei.
Muncă și birocrație multă, pentru a amplasa centrala pe locul fostei CET Titan
Marile provocări țin de faptul că aceste cazane, alături de celelate echipamente necesare pentru funcționarea centralei provizorii, trebuie amplasate pe teritoriul fostei CET Titan, care se află în proprietatea Titan Power SA (societate de stat, al cărei acționar este SAPE).
Termeoenergetica SA va închiria o suprafață de teren de circa 1.000 de metri pătrați de la Titan Power pentru a amplasa pe ea centrala provizorie. Din păcate, respectiva suprafață nu asigură, momentan, condiții optime de lucru.
Potrivit informațiilor din caietul de sarcini, terenul este, momentan, acoperit cu iarbă înaltă de 1,5 – 2 metri.
În plus, viitoarea centrală provizorie va trebui branșată la utilități, cum ar fi: apă rece, gaz și curent. Iar aceste operațiuni presupun mai multe etape, cum ar fi proiectare, avizare, cumpărare de materiale și execuție. Toate se pot face. Dar toate durează.
Iată, concret, câteva exemple. Centrala provizorie va avea nevoie de branșament la gaze. Asta înseamnă că firma care va câștiga licitația lansată de Termoenergetica SA va trebui să proiecteze o instalație și să obțină avize pentru ea, astfel încât să se poată lega la o stație a Distrigaz aflată la circa 60 de metri distanță de locul unde vor fi cazanele.
Apoi – după cum sursele Spotmedia.ro au precizat încă de acum câteva luni – zona unde va fi amplasată centrala este alimentată cu apă curentă doar printr-o conductă subțire, cu diametru de 100 mm, care momentan este și colmatată (înfundată din cauză că n-a mai fost folosită de cel puțin 4–5 ani – n.red.).
Cel mai probabil, prin respectiva conductă nu va putea fi adusă suficientă apă rece pentru funcționarea centralei provizorii. Așa că e nevoie și de puțurile forate în zonă.
Dintre cele 3 existente, doar 2 vor putea fi folosite. Dar și acestea se află, momentan, în conservare. Așa că, pentru a trage apă din ele, firma care va instala centrala provizorie va fi nevoită să proiecteze instalații noi și să obțină, pentru ele, avize de la Apele Române. Și această operațiune ar putea dura.
Nu în utimul rând, e nevoie de branșament la energie electrică. Există stație electrică pe locul fostei CET Titan. Dar pentru a branșa centrala provizorie, tot va fi nevoie de proiectare și de obținere de aviz tehnic de racordare. Rămâne să vedem cât vor dura și lucrările.
Când va fi gata centrala provizorie
La solicitarea Spotmedia.ro, Termoenergetica SA a transmis anterior că a încărcat în Sicap documentația pentru această licitație încă de pe data de 20 septembrie.
Dar Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a avut nevoie de timp pentru a face verificări.
Și a constatat unele probleme ale documentației. Spre exemplu, ANAP a cerut Termoenegetica să nu menționeze în documentație obligația firmelor de a vizita amplasamentul fostei CET Titan, înainte de a depune oferte, ci doar să le recomande acest lucru.
În plus, ANAP a susținut că, în forma inițială a documentației depuse de Termoenergetica, unele acte menționau că închirierea echipamentelor se va face pe 36 de luni, iar în altele termenul înscris era de doar 12 luni.
Una peste alta, ANAP a dat un aviz condiționat pentru această documentație pe data de 5 octombrie (deci la mai bine de 2 săptămâni de la momentul în care a incărcat-o Termoenergetica SA).
Puteți citi aici, integral, observațiile pe care le-a făcut ANAP cu privire la documentația Termoenergetica SA:
În cele din urmă, procedura s-a publicat în Sicap abia în această dimineață, pe 12 octombrie.
În continuare, firmele interesate pot depune oferte până pe 15 noiembrie 2021.
Potrivit informațiilor din Sicap, abia pe 10 februarie este programată finalizarea evaluării tehnice și financiare a ofertelor. Și abia după aceste etape se va putea face atribuirea și se va semna contractul.
Iar acest calendar va putea fi respectat doar dacă nu apar contestații, în cadrul licitației.
Dacă presupunem, totuși, că Termoenergetica va reuși să evalueze în timp mai scurt ofertele, oricum contractul nu se va putea semna, probabil, mai devreme de finele lunii noiembrie.
În caietul de sarcini se menționează că „rămâne la latitudinea contractantului să își organizeze activitățile, astfel încât să înceapă cât mai repede lucrările de construcție–montaj și să utilizeze la maxim durata de execuție alocată”.
Dar cel mai scurt termen menționat pentru punerea în funcțiune a centralei provizorii este de 4 luni.
Or, într-un scenariu optimist - care prevede că semnarea contractului ar fi posibilă în mai puțin de 2 luni – asta înseamnă că, de fapt, centrala provizorie ar putea fi funcțională la finalul lunii martie.
Termoenergetica SA înceacă să grăbească lucrările, prin unele condiții impuse în caietul de sarcini al licitației.
Mai exact, la evaluarea ofertelor, în proporție de 70% va conta prețul pe care îl vor oferi, la licitație, companiile care se oferă să aducă și să pună în funcțiune echipamentele.
Iar în proporție de 30% va conta „criteriul comercial”, adică timpul în care pot fi puse echipamentele în funcțiune și cât de poluante vor fi acestea.
Pentru timpul de punere în funcțiune, firma poate obțiune cel mult 25 de puncte din 100. Și cu cât se angajează să lucreze mai repede, cu atât va avea punctaj mai mare și, deci, mai multe șanse la contract.
Spre exemplu, dacă are nevoie de 6 luni pentru pune centrala provizorie în funcțiune, firma va fi notată cu 0 puncte. Dacă se angajează să se descurce în 5 luni, va primi 12,5 puncte.
Iar dacă promite că va termina totul în 4 luni, va primi punctajul maxim de 25 de puncte.
Nu este menționată, în documentație, posibilitatea de a pune în funcțiune centrala provizorie în mai puțin de 4 luni de la momentul semnării contractului cu firma care va câștiga licitația.
Ce a promis Nicușor Dan
La solicitarea Spotmedia.ro, directorul general al Termoenergetica SA, Claudiu Crețu, a susținut în repetate rânduri că a început de la zero întocmirea documentației pentru centrală, la 1 iulie 2021, când și-a preluat funcția.
De asemenea, Crețu a spus că respectiva centrală va funcționa în nord-estul Bucureștiului cel puțin 3 ani. Așa că are rost să continue cu procedura, chiar dacă ea durează.
În schimb, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a promis, la începutul lunii martie, că respectiva centrală provizorie le va fi de folos bucureștenilor în iarna care vine.
În conferința de bilanț de pe 31 august, Nicușor Dan a susținut că va fi gata în ianuarie centrala provizorie de pe locul fostei CET Titan.
După cum Spotmedia.ro a demonstrat deja, din documentația de licitație reiese că, în cel mai optimist scenariu, centrala ar putea fi gata la primăvară, la finalul lunii martie. Dacă se respectă termenele de evaluate din Sicap, s-ar putea ajunge în iunie - august 2022 cu finalizarea lucrărilor. Iar dacă apar contestații la licitație, nu putem previziona un termen de finalizare.
......
Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei.
Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.
Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Vorbim despre CET Sud, CET Vest, CET Grozăvești și CET Progresu. Mai există, însă și CET Grivița, pe care o deține Consiliul Local al Sectorului 1. Și CET Casa Presei, care e a PMB și pe care o gestionează Termoenergetica SA. De asemenea, mai există un CET privat numit Vest Energo, deținut de omul de afaceri Constantin Bucur.
Dintre CET-urile ELCEN - adică acelea care duc greul producției de energie termică - singurul modernizat este CET Vest.
Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA.
Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.
În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.
Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.
Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.
Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.
Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.