Consiliul Local al Sectorului 1 a adoptat, în sfârșit, bugetul CET Grivița, de care depinde încălzirea a circa 35.000 de bucureșteni din vestul Capitalei.
În mod normal, Centrala Electrică de Termoficare (CET) Grivița – care este deținută de Sectorul 1 – trebuia să înceapă producția de energie termică de pe 1 septembrie.
Dar n-a început, din cauză că ar fi lucrat în pierdere, după cum a explicat anterior pentru Spotmedia.ro directorul centralei, Doru Mîndrican.
Motivele pierderii țin, în principal, de faptul că CET Grivița folosește gaze naturale pentru a produce energie termică. Iar prețul gazelor a crescut spectaculos față de anul trecut.
În schimb, prețul la care CET Grivița poate vinde energie termică, măsurată în gigacalorii, către Termoenergetica SA a rămas același ca în 2020. Pentru majorarea prețului este nevoie de acordul Autorității Naționale pentru Reglementarea în Domeniul Energiei (ANRE). Iar această Autoritate n-a anunțat încă nicio modificare de preț.
În consecință, în loc să vândă la același preț o marfă pe care ar produce-o mai scump, conducerea CET Grivița SA a decis să nu pornească producția.
Dar – potrivit Termoenergetica SA – lipsa de activitate de la CET Grivița se simte deja în Crângași și în Giulești. Iar dacă CET-ul nu va porni, nu mai puțin de 15.000 de apartamente în care locuiesc în jur de 35.000 de oameni vor rămâne în frig, la iarnă.
Printre motivele adiacente care ar duce la pierderea CET Grivița se numără, potrivit lui Doru Mândrican și
- o datorie pe care RADET (intrată în faliment) și Termoenergetica SA o au de achitat către centrala electrică de termoficare
- lipsa bugetului pentru anul în curs al Centralei.
Consilierul local liberal Gheorghe Dinu – membru în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) CET Grivița – a precizat anterior pentru Spotmedia.ro că a semnat proiectul de buget propus de conducerea centralei încă din aprilie.
Și că de atunci proiectul de buget a ajuns în sertarele primăriei, de unde n-a mai fost scos pentru analiză și pentru a fi supus votului Consiliului Local, în vederea adoptării.
În cele din urmă, Clotilde Armand a pus pe ordinea de zi un proiect de hotărâre care prevede adoptarea bugetului pe anul în curs al CET Grivița, iar consilierii l-au votat. Dintre cei prezenți, o singură consilieră social-democrată s-a abținut de la vot. Toți ceilalți 25 de consilieri locali au votat pentru adoptarea bugetului CET Grivița.
Din proiect reiese că, în acest an, centrala prevede încasări de 38,13 milioane de lei, cu aproape 5% mai mult decât anul trecut.
Cheltuielile salariale ar urma să fie de 37,68 milioane de lei, cu aproximativ 12% mai mari decât anul trecut. Iar pentru anul viitor, este preconizată o nouă creștere a cheltuielilor cu salariile personalului, de această dată cu circa 9%.
CET Grivița a încheiat anul trecut cu un profit de 3.008.192 lei. Și speră ca și 2021 să se încheie tot pe plus, chiar dacă profitul estimat este mai mic (adică numai 454.000 lei).
Adoptarea bugetului CET Grivița ar trebui să constituie un pas înainte spre pornirea producției de energie termică.
Directorul Termoenergetica SA, Claudiu Crețu a explicat anterior pentru Spotmedia.ro că - în condițiile în care CET-urile mici nu funcționează – întregul sistem de termoficare din București merge mai prost.
Reamintim că și CET Vest Energo – care deservește tot o zonă din vestul Capitalei – și-a oprit producția din cauză că a rămas fără bani și fără gaze.
.....
Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei.
Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: Centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.
Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Vorbim despre CET Sud, CET Vest, CET Grozăvești și CET Progresu. Mai există, însă și CET Grivița, pe care o deține Consiliul Local al Sectorului 1. Și CET Casa Presei, care e a PMB și pe care o gestionează Termoenergetica SA. De asemenea, mai există un CET privat numit Vest Energo, deținut de omul de afaceri Constantin Bucur.
Dintre CET-urile ELCEN - adică acelea care duc greul producției de energie termică - singurul modernizat este CET Vest.
Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA. Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.
În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.
Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.
Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.
Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.
Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.
Citește și:
