Dacă CET Grivița nu pornește, nu mai puțin de 35.000 de bucureșteni din Crângași și Giulești vor avea de suferit la iarnă, potrivit Termoenergetica SA. Vorbim despre oameni din 15.000 de apartamente ale căror calorifere vor rămâne reci și care riscă să primească apă cel mult dezmorțită, la robinete. O soluție pentru rezolvarea acestei situații există. Doar că nimeni nu pare să se grăbească să o aplice.
Cu apa fierbinte pe care o produce, CET Grivița contribuie la alimentarea cu apă caldă și la încălzirea unor zone din nord-vestul Capitalei.
Pentru că se află în proces de modernizare, centrala și-a prelungit revizia, în această vară. Și n-a produs apă fierbinte vreme de 2 luni și jumătate.
Dar pe 1 septembrie, CET Grivița trebuia, totuși, să pornească. Și n-a pornit. În plus, nimeni n-ar putea spune acum când își va începe această centrală activitatea.
În context, Spotmedia.ro a întrebat Compania Municipală Termoenergetica SA ce se întâmplă dacă centrala nu pornește. Iată ce ne-a răspuns compania municipală:
„În cazul în care CET Grivița nu va relua furnizarea agentului termic pentru apă caldă și căldură, vor fi afectați consumatorii arondați cartierului Crângași și afectați parțial cei care locuiesc în cartierul Giulești, adică circa 15.000 de apartamente, în care locuiesc 35.000 de persoane”.
De ce nu pornește centrala
Directorul CET Grivița, Doru Mîndrican, a precizat anterior pentru Spotmedia.ro că, dacă ar porni acum, centrala ar merge în pierdere. Și nimeni din conducerea ei nu vrea să își asume așa ceva. Așa că nimeni nu ia decizia de a porni centrala.
Deciziile la nivel de centrală le poate lua Consiliul de Administrație, din care fac parte, potrivit Registrului Comerțului, Gabriela Elena Frînculeț, Constantin Stancu și Călin Popescu și, bineînțeles, conducerea executivă, coordonată de directorul Doru Mîndrican.
Potrivit lui Mîndrican, motivele pentru care centrala ar merge în pierdere sunt următoarele:
- Termoenergetica SA are deja datorii de 11,4 milioane de lei către CET Grivița, acumulate doar în acest an (în scădere de la 12 milioane, săptămânile trecute - n.red.)
- gazele naturale (care reprezintă circa 70% din costul producerii de energie termica) s-au scumpit mult, în 2021. Așa că acum prețul de producție al unei gigacalorii este mult mai mare decât era în 2020. Și cu toate că acum cheltuiește mai mult ca să producă o gigacalorie, CET Grivița n-o poate vinde mai scump către Termoenergetica SA decât dacă are acordul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Și până la acest moment, ANRE n-a luat nicio decizie. Și - potrivit lui Nicușor Dan - ANRE nu va decide nimic până la finele lui octombrie. Așa că, dacă ar porni acum, CET Grivița și-ar vinde producția în pierdere.
E adevărat că, în cazul în care ar decide ca societatea să meargă în pierdere, administratorii ei ar risca să răspundă, în cazul unui control al Curții de Conturi.
La fel de adevărat este, însă, că și Termoenergetica SA are de recuperat bani de la Primărie. Și dacă și conducerea acestei societăți ar refuza să lucreze din cauză că nu primește banii la timp, n-ar mai rămâne în frig 35.000 de oameni, ci peste un milion.
Uite bugetul, nu e bugetul
Doru Mîndrican susține că, până la acest moment, nici măcar bugetul de funcționare al CET Grivița n-a fost adoptat.
„Am trimis propunerea de buget pentru anul în curs, la primărie, în luna aprilie. Iar de la acel moment, corespondența cu instituția a încetat. N-am primit niciun răspuns până astăzi”, a precizat Mîndrican, pentru Spotmedia.ro.
Mîndrican susține că, într-adevăr, schema de personal propusă prin noua organigramă era mai mare. Dar că nu era musai ca pe fiecare post să se și angajeze oameni, ca să se majoreze cheltuielile salariale.
Consilierul local Dinu Gheorghe (PNL) face parte din Adunarea Generală a Asociaților (AGA) a CET Grivița. Și spune că a semnat pentru bugetul trimis la primărie, în aprilie.
„Eu nu am văzut nimic ieșit din comun în acel buget. Ni s-a prezentat și – având în vedere că și l-a asumat conducerea executivă – noi l-am semnat.
Nu vă gândiți că sunt acolo directori care iau 10.000 de euro pe lună sau muncitori care încasează mii de euro. Nu este cazul!
S-a vorbit atunci, este adevărat, despre niște majorări salariale ale personalului calificat, care pornește și întreține centrala. Și aici vrei să conservi forța de muncă, nu să ajungi să angajezi oameni care nu se pricep.
Noi ne-am uitat la masa salarială totală. Pe care – dacă vrei să o crești astăzi cu 20-25%, în condițiile actuale de inflație și pentru conservarea forței de muncă - nu mi se pare nimic exagerat.
Oricum, primarul trebuia să prezinte proiectul, trebuie prezentat spre analiză mai întâi și apoi spre aprobarea Consiliului Local. Putea să ni-l înainteze cu niște note legate de conținutul său. Se puteau discuta eventuale probleme. Dar așa, din câte știm noi, el a stat într-un sertar 6 luni. Este inacceptabil să faci așa ceva”, a precizat Dinu Gheorghe.
Spotmedia.ro a solicitat de la Primăria Sectorului 1 informații pe larg despre acest proiect de buget. Instituția ne-a transmis că a înregistrat solicitarea Spotmedia.ro și că ne va răspunde. Când o va face, vom reveni cu amănunte.
Soluția - spune Dinu Gheorghe - este ca ANRE, primăria de sector și Termoenergetica SA să se așeze la masă și să decidă cum rezolvă problema.
Un loc la această masă ar trebui să aibă și Primăria Capitalei.
Pentru că, deși pe hârtie Termoenergetica SA figurează ca datoare cu 11,4 milioane de lei la CET Grivița, de fapt, grosul banilor pentru plata datoriei trebuie să vină de la Primăria Municipiului București (PMB).
Aceasta alimentează cu bani un cont escrow, de unde sumele se împart între Termoenergetica și furnizorii ei. Deci, ca să stingă datoria la CET Grivița, PMB ar trebui, de fapt, să plătească aproape toate datoriile din termoficare. Iar pentru asta e nevoie de sute de milioane de lei, pe care primăria nu-i poate livra în timp scurt.
Dinu Gheorghe susține că, de fapt, în loc să se zgârcească la salarii pentru angajați necesari la CET Grivița, administrația Sectorului 1 ar trebui să caute mijloace să diminueze cheltuielile majore ale societății, cum ar fi cele cu gazul și certificatele verzi (un fel de taxă de poluare). Spre exemplu, primăria s-ar putea gândi cum să producă energie din surse regenerabile.
Din păcate, la acest moment, Sectorul 1 nici măcar nu știe dacă va lăsa sau nu în frig 35.000 de oameni, în iarna următoare.
Citește și: