60.000 de bucureșteni riscă să rămână fără apă caldă și căldură! Vest Energo, singurul CET privat din oraș, a oprit de două zile producția

60.000 de bucureșteni riscă să rămână fără apă caldă și căldură! Vest Energo, singurul CET privat din oraș, a oprit de două zile producția

Zeci de mii de bucureșteni din zonele Miliari – Preciziei primesc apă abia dezmorțită și au calorifere mai mult reci din cauză că singura centrală electrică de termoficare (CET) privată din oraș, adică Vest Energo – și-a oprit producția, începând de joi.

Centrala are mari probleme financiare și nu mai reușește să cumpere gazul de care are nevoie pentru a funcționa.

Problema este că - dacă centrala nu reușește să repornescă - circa 60.000 de oameni vor rămâne în frig și fără apă caldă.

Iată cum s-a ajuns aici și ce urmează.

Directorul CET Vest Energo, Constantin Bucur, a explicat pentru Spotmedia.ro că – în condițiile în care Primăria Capitalei nu și-a plătit la timp datoriile din termoficare – a rămas fără bani de gaz. Iar fără gaz, centrala nu mai poate produce.

„Nu mai am gaz. Am avut contracte încheiate ca să cumpăr. Dar din cauză că n-am primit banii la timp, n-am putut plăti. Am de primit 29.221.867 lei de la RADET (care a falimentat și încă nu și-a îndestulat furnizorii înscriși la masa credală – n.red.).

În plus, Termoenergetica SA n-a plătit facturile aferente lunilor martie, aprilie, mai, iunie, iulie și august și septembrie. La data de 8 octombrie (vineri – n.red.) aveam de primit de la Termoenergetica SA 22.570.928 lei”, a precizat Constantin Bucur.

ADVERTISING

Chiar dacă, pe hârtie, aceste datorii sunt ale Termoenergetica SA către CET Vest Energo, banii trebuie să vină, de fapt, de la Primăria Municipiului București (PMB).

Motivul: Peste 60% din prețul gigacalogiriei este achitat de PMB, prin subvenții. Iar primăria virează banii într-un cont escrow, de unde fiecare sumă se imparte între cei care contribuie la termoficare, după un algoritm dinainte stabilit.

Cu alte cuvinte, ELCEN (care are cele mai mari 4 CET-uri) primește un procent. Termoenergetica SA ia alt procent. Și parte din bani ajung și la Cet Vest Energo. Iar PMB a început abia de puțin timp să achite datoriile pe care le are către firmele din termoficare. Dar cum Vest Energo n-a încasat banii la timp, nici nu și-a putut plăti gazul.

„Eu sunt de 27 de ani în sistemul ăsta. Vă dați seama că m-am gândit și eu să îmi fac contract de gaze, nu? Am avut cu Engie. Dar la jumătatea lui 2019, ni l-au reziliat (Engie – n. red.) pentru că n-am plătit. Pe atunci aveam de recuperat peste 23 de milioane de lei de la RADET.

Am avut contract cu Premier Energy. Dar care a invocat aceleași motive, legate de neplată și a reziliat. Deși noi i-am cesionat toate creanțele de la Termoenergetica”, a mai spus Constantin Bucur.

ADVERTISING

În cele din urmă, omul de afaceri susține că a început să cumpere gaze de pe bursă. Dar pe bursă prețurile au crescut continuu.

„Am făcut un credit de 4 milioane de euro, pentru gaz. Dar s-au terminat banii. Gândiți-vă așa: Dacă nu primesc banii (de la Termoenergetica SA – n.red.) cu ce mai cumpăr gaz? O să mă întrebați: Păi CET Vest produce și curent? Nu câștigați din curent? Păi și pentru asta e nevoie de gaze.

Prețul curentului s-a dublat, în ultimul an. Deci te-ai gândi că acolo am câștig. Dar nu e așa. Da, am vândut curentul la preț dublu față de anul trecut. Dar prețul gazului de care avem nevoie – și care anul trecut era de circa 80 lei Mwh – a ajuns acum la peste 500 de lei Mwh, pe bursă. Cum să te mai descurci?”, a mai spus Constantin Bucur.

Acesta susține că a pregătit instalațiile, că le-a pus sub presiune și că e gata să producă, dacă va avea gaz.

„Dacă nu primesc gaz, golesc instalațiile și opresc. Am ajuns la pensie, am aproape 70 de ani. Dar când va vrea Termoenergetica SA să mă înlocuiască, țevile – la cât sunt de vechi – vor pocni. Și atunci, eu propun următoarea soluție.

ADVERTISING

ELCEN ia gaz la 151 lei Mwh de la Romgaz. Oricum cumpără acel gaz și oricum îl va consuma, dacă trebuie să furnizeze pe zona mea, aici, în parte din Militari. Și-atunci, îmi poate da mie gaz. Furnizez și nu mai este nevoie să golim instalațiile și să pocnească țevile...”, a mai spus Constantin Bucur.

Soluția propusă de Constantin Bucur nu este, însă, una prea ușor de aplicat.

Este adevărat că ELCEN a negociat cu Romgaz un preț de circa 150-151 lei/ Mwh pentru gazul pe care îl va cumpăra la iarnă (preț care e dublu față de anul tecut).

Dar ELCEN a putut negocia acel preț în condițiile în care va cumpăra o cantitate mult mai mare de gaz față de cât ar putea lua CET Vest Energo. În plus - ELCEN nu poate revinde gazul pe care îl primește de la Romgaz.

Rămâne să vedem dacă Guvernul, Primăria Capitalei și Vest Enego SA vor găsi o soluție pentru această criză.

De energia termică furnizată de CET Vest Energo depinde încălzirea a 200 de blocuri în care locuiesc circa 60.000 de bucureșteni. De asemenea, sunt grădinițe și școli pe care le încălzește Vest Energo.

Directorul Termoenergetica SA, Claudiu Crețu: Nu trecem iarna în condiții bune, fără Vest Energo!

La solicitarea Spotmedia.ro, directorul executiv al Termoenergetica SA, Claudiu Crețu, a precizat că într-adevăr, lipsa producției de la CET Vest Enero se simte.

„Sunt probleme de furnizare în zona respectivă. Și problemele vor crește, pe măsură ce temperaturile scad, dacă CET Veste Energo nu pornește. Acum, acel CET furnizează apă de adaos (rece, dar care se injectează în sistem pentru a compensa cantitățile de apă fierbinte care se scuge prin găurile din conducte – n.red.). Dacă nu va mai furniza apă de adaos, va fi și mai rău.

Tehnic, nu e posibil să alimentăm zona deservită acum de CET Vest Energo din alte surse. Și oricum, faptul că unele CET-uri nu funcționează nu afectează doar o zonă, ci întregul București. Practic, atunci când se oprește un CET, scade producția de energie termică. Și cu producția rămasă trebuie deservit întregul oraș”, a precizat Claudiu Crețu.

Nici CET Grivița din Sectorul 1 n-a pornit

Deși trebuia să înceapă producția la 1 septembrie, CET Grivița – deținut de Sectorul 1 – nu a pornit. Și zeci de mii de oameni au de suferit, din această cauză.

„În cazul în care CET Grivița nu va relua furnizarea agentului termic pentru apă caldă și căldură, vor fi afectați consumatorii arondați cartierului Crângași și afectați parțial cei care locuiesc în cartierul Giulești, adică circa 15.000 de apartamente, în care locuiesc 35.000 de persoane” se arată într-un răspuns formulat de Termoenergetica SA la solicitarea Spotmedia.ro.

CET Grivița nu pornește din cauză că – pe fondul scumpirii gazului și în condițiile în care ANRE nu a aprobat majorarea prețului la gigacalorie – societatea ar merge în pierdere.

Iar cei din conducerea societății – începând de la consilieri locali care fac parte din Adunarea generală a asociațior și până la membrii Consiliului de Administrație și directori – refuză să își asume potențialele pierderi.

......

Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei.

Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: Centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.

Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Vorbim despre CET Sud, CET Vest, CET Grozăvești și CET Progresu. Mai există, însă și CET Grivița, pe care o deține Consiliul Local al Sectorului 1. Și CET Casa Presei, care e a PMB și pe care o gestionează Termoenergetica SA. De asemenea, mai există un CET privat numit Vest Energo, deținut de omul de afaceri Constantin Bucur.

Dintre CET-urile ELCEN - adică acelea care duc greul producției de energie termică - singurul modernizat este CET Vest.

Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA. Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.

În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.

termoficare
Centralele livrează apă fierbinte până în punctele termice, prin conducte magistrale. În punctul termic, apa de pe magistrale intră într-un schimbător de căldură și încălzește apa de pe alte țevi, mai subțiri. Abia acea apă din conductele subțiri va ajunge la robinetele și în calorifere noastre. În schimb, apa venită pe magistrală la punctul termic se va întoarce la centrala care a livrat-o. Grafic: Alexandru Nistor

Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.

Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.

Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.

Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.

Citește și: Încă o iarnă cu calorifere sloi? Ce-a promis și ce-a făcut până acum Nicușor Dan pentru termoficarea Capitalei


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇