O treime dintre medicii și asistentele medicale din Europa declară că suferă de depresie sau anxietate, arată un sondaj publicat vineri de filiala europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Directorul regional Hans Kluge a atras atenția că problemele de sănătate mintală în rândul personalului medical reprezintă „o criză de securitate sanitară” care amenință stabilitatea sistemelor de sănătate din Europa.
„Unul din trei medici și asistente medicale raportează simptome de depresie sau anxietate”, a spus Kluge, subliniind că rata este de cinci ori mai mare decât în populația generală. Mai grav, „peste unul din zece s-a gândit să își ia viața sau să se rănească”, ceea ce reprezintă „o povară inacceptabilă pentru cei care au grijă de noi”, a adăugat acesta.
Raportul arată că femeile medic și asistentele sunt mai vulnerabile la depresie și anxietate, în timp ce medicii bărbați prezintă o predispoziție crescută spre consumul excesiv de alcool.
Cea mai severă situație este în Letonia și Polonia, unde aproape jumătate dintre respondenți ating pragul clinic al unei tulburări depresive. La polul opus, Danemarca și Islanda înregistrează cele mai mici rate – aproximativ 15%.
Epuizare, depresie și violență
Pe lângă problemele psihice, mulți lucrători din sănătate se confruntă și cu violență la locul de muncă. O treime dintre respondenți au raportat intimidări sau amenințări, iar 10% au fost victime ale violenței fizice sau ale hărțuirii sexuale în ultimul an. Cele mai multe incidente au fost semnalate în Cipru, Grecia și Spania.
Sondajul, bazat pe 90.000 de răspunsuri din 29 de țări europene (statele UE, Islanda și Norvegia), mai relevă că unul din patru medici lucrează peste 50 de ore pe săptămână. În același timp, 32% dintre medici și un sfert dintre asistente au contracte temporare, o sursă majoră de anxietate și nesiguranță profesională.
OMS avertizează că, în lipsa unor măsuri urgente, sistemele de sănătate din Europa riscă să piardă personal esențial. Kluge propune politici de toleranță zero față de violență și hărțuire în spitale, limitarea orelor suplimentare și asigurarea accesului la servicii confidențiale de sprijin psihologic.
„Europa se confruntă cu o lipsă de aproape un milion de lucrători din domeniul sanitar până în 2030. Nu ne putem permite să-i pierdem din cauza epuizării, disperării sau violenței”, a avertizat Hans Kluge.