Națiunile europene, inclusiv Franța, se numără printre cei mai fermi susținători ai Ucrainei în lupta împotriva Rusiei. Totuși, mai multe dintre ele și-au intensificat importurile de energie rusească, pompând miliarde de euro în economia de război a Moscovei.
La aproape patru ani de la începutul invaziei, Uniunea Europeană rămâne într-o poziție paradoxală: finanțează ambele tabere. În timp ce trimite ajutoare militare și umanitare masive către Kiev, plătește sume consistente Moscovei pentru petrol și gaze, scrie Reuters.
Blocul comunitar și-a redus dependența de Rusia cu aproximativ 90% față de 2022, dar a importat totuși energie rusească în valoare de peste 11 miliarde de euro în primele opt luni din 2025, potrivit unei analize Reuters bazate pe datele Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA) din Helsinki.
Șapte dintre cele 27 de state membre ale UE au crescut valoarea importurilor față de anul trecut, inclusiv cinci țări care susțin Ucraina. Franța, de pildă, și-a majorat achizițiile cu 40%, ajungând la 2,2 miliarde de euro, iar Olanda a înregistrat o creștere de 72%, până la 498 milioane de euro.
În timp ce porturile de GNL (gaz natural lichefiat) din Franța și Spania servesc drept puncte de intrare pentru livrările rusești, gazul nu este consumat întotdeauna local, fiind redirecționat către alți cumpărători din blocul comunitar.
Vaibhav Raghunandan, specialist UE-Rusia la CREA, a descris aceste fluxuri crescute drept „o formă de auto-sabotaj”, având în vedere că exporturile de energie sunt principala sursă de venit a Rusiei în războiul contra Ucrainei susținute de Occident. „Kremlinul primește, la propriu, finanțare pentru a continua să-și desfășoare forțele armate în Ucraina”, a spus el.
Trump atacă liderii europeni
Plățile energetice ale UE către Moscova au intrat din nou în atenție după ce președintele american Donald Trump a criticat dur liderii europeni la Adunarea Generală a ONU luna trecută, cerându-le să înceteze imediat toate achizițiile. „Europa trebuie să se trezească. Nu poate continua așa - cumpără petrol și gaze de la Rusia în timp ce luptă împotriva Rusiei. Este jenant”, a spus Trump.
Ministerul francez al Energiei a declarat pentru Reuters că valoarea importurilor de energie rusească a crescut deoarece Franța a acționat ca intermediar pentru alți clienți, fără a preciza țările sau companiile implicate. Datele de piață sugerează că o parte din importurile franceze sunt reexportate către Germania.
Guvernul olandez a precizat că, deși susține eliminarea treptată a energiei rusești, nu poate bloca contractele existente până când propunerile nu vor fi înscrise în legislația europeană. UE a interzis deja majoritatea achizițiilor de țiței și produse petroliere rusești și intenționează să accelereze interzicerea GNL-ului până în 2027, cu un an mai devreme decât planul inițial. GNL reprezintă acum aproape jumătate din valoarea totală a importurilor energetice rusești în UE.
Comisia Europeană a refuzat să comenteze datele privind importurile din 2025, însă comisarul pentru Energie a reiterat că retragerea treptată este menită să evite șocurile de preț sau lipsurile de aprovizionare. Totuși, planul - care vizează interzicerea completă a petrolului și gazului rusesc din 2028 - înseamnă că fondurile europene ar putea continua să susțină efortul de război al Kremlinului încă cel puțin un an.
Trump a declarat că petrolul și gazul american ar putea înlocui livrările rusești, iar mai mulți analiști consideră că acest lucru este fezabil, dar ar spori dependența Europei de energia SUA într-un moment în care Washingtonul folosește tarifele ca instrument politic. „Este o iluzie să credem că GNL-ul american ar putea înlocui integral GNL-ul rusesc. Companiile americane sunt private și își optimizează portofoliile, nu urmează ordine de la Casa Albă sau Comisia Europeană”, a explicat Anne-Sophie Corbeau, expertă la Centrul de Politici Energetice Globale al Universității Columbia.
Ungaria, Belgia și alții își cresc facturile
În 2021, înainte de invazie, UE importa energie rusească de peste 133 de miliarde de euro. În perioada ianuarie–august 2025, valoarea a scăzut la 11,4 miliarde - o reducere cu 21% față de 2024, dar tot considerabilă.
Ungaria și Slovacia, care mențin legături apropiate cu Kremlinul, rămân importatori majori, cu 5 miliarde de euro cumulat. Acestea nu ar fi afectate de viitoarele sancțiuni privind GNL, ce necesită unanimitate în Consiliu, și ar putea continua să primească gaze prin conducte până în 2028.
Ungaria se numără printre cele șapte state care și-au majorat importurile în 2025 - cu 11%. Franța și Olanda sunt însoțite de alte patru țări care sprijină Ucraina: Belgia (+3%), Croația (+55%), România (+57%) și Portugalia (+167%). Ministerul belgian al Energiei a explicat că majorarea se datorează noilor sancțiuni UE intrate în vigoare în martie, care interzic reexportul GNL-ului rusesc către state terțe, obligând descărcarea acestuia în porturile belgiene. Portugalia a spus că importurile rusești rămân modeste și vor fi mai mici decât în 2024. Croația și România nu au comentat.
În total, din 2022, UE a importat energie rusească în valoare de peste 213 miliarde de euro - o sumă mai mare decât ajutorul oferit Ucrainei (167 miliarde de euro în asistență financiară, militară și umanitară), potrivit Institutului Kiel din Germania.
Companiile energetice invocă contracte pe termen lung
Printre principalii importatori europeni de GNL rusesc se află TotalEnergies (Franța), Shell (Marea Britanie), Naturgy (Spania), SEFE (Germania) și Gunvor (Elveția). Toate operează pe baza unor contracte de lungă durată, valabile până în anii 2030-2040.
TotalEnergies a declarat că nu poate suspenda livrările de la uzina Yamal din Rusia fără sancțiuni oficiale ale UE. Compania a subliniat că va continua aprovizionarea atâta timp cât guvernele europene consideră gazul rusesc necesar pentru securitatea energetică. Shell, Naturgy și Gunvor au refuzat să comenteze.
Ronald Pinto, analist principal la Kpler, a explicat că firmele ezită să riște amenzi pentru încălcarea contractelor în absența unei interdicții clare la nivel european. „În final, piața cumpără acest GNL, nu țările - iar majoritatea companiilor respectă contractele pe termen lung”, a spus el.
Pinto a mai arătat că importurile franceze de GNL rusesc sunt adesea transportate prin conducte spre Belgia și apoi în Germania, unde cererea industrială este ridicată. Totuși, „este imposibil de urmărit exact mișcarea moleculelor de gaz în rețeaua europeană”.
Un purtător de cuvânt al companiei germane SEFE, care operează 10% din rețeaua de transport al gazului din Germania, a confirmat că firma importă gaz rusesc prin Franța și Belgia. Ministerul german al Economiei a declarat pentru Reuters că salută eforturile UE de eliminare a combustibililor fosili ruși, dar SEFE este legată de un contract vechi de aprovizionare cu GNL din Yamal, fără posibilitatea de reziliere. „Conform clauzelor take-or-pay, SEFE ar trebui să plătească pentru volumele convenite chiar și fără a le primi. Neacceptarea ar permite Yamal să revândă gazul, oferind astfel un dublu sprijin economiei ruse”, a spus purtătorul de cuvânt.
Ministerul Energiei: România nu importă cărbune, ţiţei, petrol sau gaze din Rusia
Ministerul Energiei a reacţionat vineri la analiza Reuters, precizând că informaţiile nu se confirmă în ceea ce priveşte ţara noastră. „România nu importă cărbune, ţiţei, produse petroliere sau gaze din Federaţia Rusă”, a transmis instituţia, la solicitarea News.ro.
Ministerul reaminteşte că importurile de cărbune din Rusia au fost interzise încă din august 2022, odată cu intrarea în vigoare a celui de-al cincilea pachet de sancţiuni economice adoptat de Uniunea Europeană împotriva Moscovei.
În ceea ce priveşte ţiţeiul şi produsele petroliere, instituţia precizează că, în conformitate cu Regulamentul Consiliului (UE) nr. 833/2014 privind măsurile restrictive impuse Rusiei, operatorii economici din România au încetat complet importurile. „Din 5 decembrie 2022 nu s-a mai importat ţiţei din Federaţia Rusă, iar din 5 februarie 2023 au fost oprite şi importurile de produse petroliere”, arată Ministerul Energiei.
Referitor la gazele naturale, ministerul subliniază că România nu mai importă gaze din Rusia. „Pentru a asigura necesarul de consum intern, România importă gaze naturale din Europa Occidentală prin interconectorul Szeged-Arad şi din Europa de Sud prin punctele de interconectare cu Bulgaria - Kardam1-Negru Vodă1 (Coridorul Trans-Balcanic) şi Giurgiu-Ruse”, se arată în răspunsul transmis News.ro.
Ministerul Energiei precizează că importurile raportate pot include tranzituri de gaze sau produse petroliere care doar trec prin România fără a fi destinate consumului intern. „România respectă strict regimul sancţiunilor impuse Federaţiei Ruse şi nu realizează importuri directe de resurse energetice din această ţară”, au subliniat reprezentanţii instituţiei.
Bruxelles pregăteşte eliminarea completă a gazelor ruseşti
Ministerul Energiei aminteşte, totodată, că la nivelul Comisiei Europene se negociază un proiect de regulament privind eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Federaţia Rusă. Acesta va include „un set de obligaţii clare şi etapizate, menite să elimine importurile de gaze şi petrol din Rusia într-un mod ordonat şi să consolideze securitatea energetică generală a Uniunii Europene”.