Președintele Emmanuel Macron urmează să-și numească noul prim-ministru până vineri seară, după o nouă criză guvernamentală la Paris.
Dacă cineva caută un loc de muncă de scurtă durată, există un post prestigios disponibil la Paris, cu toate avantajele incluse, glumesc jurnaliștii de la Politico. Palatul Élysée a anunțat că președintele Emmanuel Macron va desemna până vineri seară un nou prim-ministru. Acesta îl va înlocui pe Sébastien Lecornu, al cărui guvern a demisionat luni după doar 14 ore de existență. Mandatul său total ca șef al Executivului a fost de 27 de zile.
Noul premier va fi al șaselea din mandatul actual al lui Macron, care a început în 2022. Misiunea sa principală: negocierea unui buget capabil să reducă deficitul Franței, într-un climat politic dominat de tensiuni și de teama că a doua economie a zonei euro a devenit imposibil de guvernat.
Căpitanul de echipă
Jean-Louis Borloo, fost ministru și fost proprietar al clubului de fotbal Valenciennes, este una dintre opțiunile discutate în cercurile de la Élysée. „El nu va fi omul care trebuie să ceară permisiunea președintelui ca să meargă la toaletă”, a declarat, sub anonimat, un consilier guvernamental.
Ca și Macron, Borloo provine din centrul politic, dar nu face parte din echipa prezidențială. Fondator al micii formațiuni centriste UDI, este perceput ca fiind mult mai independent. Potrivit unui consilier parlamentar din partidul lui Macron, Borloo „poate vorbi cu stânga” și nu va fi văzut drept un „locotenent” al președintelui.
Totuși, fostul ministru s-a retras din prim-planul politicii în 2014, iar socialiștii, care ar putea decide soarta viitorului guvern, dau semne că nu l-ar accepta. Liderul conservator Bruno Retailleau l-a descris joi pe Borloo, în vârstă de 74 de ani, ca fiind „disruptiv” și nici de stânga, nici apropiat de Macron – criterii esențiale, spune el, pentru a sprijini un nou premier.
Călugărul-războinic
Sébastien Lecornu jură că nu este interesat, dar zvonurile persistă că ar viza din nou funcția de premier. El și-a dat demisia luni dimineață, declanșând actuala criză, dar Macron l-a însărcinat ulterior să găsească o soluție în 48 de ore.
În vârstă de 39 de ani, Lecornu a purtat discuții cu partidele din toate taberele și s-a arătat optimist în rarele sale apariții publice. Într-un interviu televizat miercuri, el a afirmat că lucrează la o propunere de buget care ar putea servi drept bază pentru dezbaterile din parlament.
Speculațiile privind o eventuală reînvestire au crescut după ce Le Parisien a scris că Lecornu ar putea fi reconfirmat, însă echipa sa a negat. În același interviu, el a respins ideea, spunând: „Sunt un călugăr-războinic, misiunea mea s-a încheiat.”
Mulți analiști tind să-l creadă: Lecornu este văzut drept un fidel al lui Macron, iar readucerea lui la Palatul Matignon - în condițiile în care popularitatea președintelui este la un minim istoric - ar însemna a turna gaz pe focul politic actual.
Colegul din opoziție
Ar putea stânga să primească, în sfârșit, șansa de a conduce Franța? După prăbușirea a trei guverne de centru și centru-dreapta într-un singur an, se vorbește că Macron ar putea alege un premier de stânga.
Boris Vallaud, liderul grupului socialist din Adunarea Națională, este printre cei luați în calcul. El a fost coleg de generație cu Macron la prestigioasa École Nationale d’Administration și au lucrat împreună la Palatul Élysée sub președinția lui François Hollande, înainte ca Macron să-și creeze propriul partid centrist.
Vallaud a declarat că socialiștii sunt „dispuși să preia guvernarea, cu o schimbare de direcție politică”. Aceasta este însă tocmai problema: Macron nu vrea un premier care să se abată de la agenda sa. Conservatorii au anunțat că nu vor susține un premier de stânga, ceea ce ar face ca un guvern socialist să depindă de sprijinul tacit al centriștilor și al formațiunii radicale Franța Nesupusă.
O doză de Draghi
O altă opțiune ar fi numirea unui premier tehnocrat, în stilul lui Mario Draghi, capabil să reducă tensiunile și să impună un compromis.
Pierre Moscovici, actualul președinte al Curții de Conturi, ar putea fi omul potrivit. Fost socialist, Moscovici are un CV impresionant: a fost comisar european și ministru atât în guvernul lui François Hollande, cât și în cel al lui Jacques Chirac.
În poziția actuală, el cunoaște în detaliu situația financiară a Franței și ar ști unde să taie pentru a reduce deficitul. Un avantaj suplimentar: mandatul său la Curtea de Conturi se încheie la finalul anului, deci ar fi disponibil.
G.P.