Armata germană nu poate pur și simplu să doboare dronele care zboară în spațiul aerian intern – iar mare parte din acest lucru vine și ca urmare a măsurilor constituționale introduse pentru a evita repetarea abuzurilor regimului nazist.
Constituția adoptată după al Doilea Război Mondial interzice explicit Bundeswehr-ului (forțelor militare) să joace un rol central în securitatea internă, din cauza modului în care puterea militară germană fusese folosită de naziști și aliații lor politici pentru a reprima forțele de stânga.
Astăzi, însă, în contextul unei campanii tot mai agresive a Kremlinului de a testa Europa prin incursiuni cu drone, aceste protecții constituționale au un efect secundar nedorit: limitează capacitatea Germaniei de a se apăra de provocările Moscovei. „Trebuie să modificăm legile, astfel încât singurii care pot gestiona această problemă - și anume Bundeswehr-ul - să aibă și autoritatea de a o face”, a declarat pentru Politico Thomas Röwekamp, președintele Comisiei de Apărare din Bundestag și membru al blocului conservator condus de cancelarul Friedrich Merz.
Poliția poate, dar n-are cu ce
Deși Bundeswehr-ul poate, teoretic, să acționeze în interiorul țării în caz de invazie majoră, incursiunile actuale cu drone nu sunt considerate suficient de grave, afirmă experții juridici. În prezent, armata poate doborî drone doar deasupra bazelor militare.
Nu există dovezi că dronele intrate recent în spațiul aerian german ar fi fost înarmate, însă autoritățile suspectează că acestea sunt folosite pentru spionaj. Anul trecut au fost raportate zboruri neidentificate deasupra unor instalații ale producătorului de armament Rheinmetall și ale grupului chimic BASF.
Poliția germană are, în teorie, dreptul legal de a doborî asemenea drone, dar nu dispune de capacitatea tehnică necesară. „Poliția federală, precum și aproape toate forțele de poliție ale landurilor, nu au în prezent nicio capacitate de apărare anti-dronă”, a explicat Röwekamp. Armata are astfel de capacități, dar nu le poate folosi din cauza constrângerilor istorice.
„În Germania imperială și în Republica de la Weimar, armata era folosită frecvent și fără milă, de obicei împotriva social-democraților și a guvernelor de stânga”, a amintit Kathrin Groh, profesoară de drept public la Universitatea Bundeswehr din München. „Constituția din 1949 a fost gândită tocmai pentru a evita repetarea unor asemenea măsuri, motiv pentru care regulile privind Bundeswehr-ul sunt atât de stricte.”
Adaptarea la „noua realitate”
Această situație îi pune pe liderii germani într-o poziție dificilă, în timp ce caută un răspuns la provocările Kremlinului. În prezent, Bundeswehr-ul poate oferi doar „asistență administrativă” - de exemplu, poate ajuta la identificarea dronelor sau transmite informații, așa cum s-a întâmplat recent după observarea unor aparate deasupra aeroportului din München.
Ministrul de interne, Alexander Dobrindt, intenționează să creeze o unitate specială anti-dronă în cadrul poliției federale și un centru național de apărare împotriva dronelor, care să reunească resursele poliției, serviciilor de informații și armatei. El vrea, de asemenea, să promoveze o lege care să permită armatei să doboare drone în spațiul aerian german atunci când viețile oamenilor sunt puse în pericol.
Totuși, constituționalitatea unei astfel de legi este incertă. „Dacă Dobrindt așteaptă mai mult decât asistență administrativă din partea armatei, chestiunea va ajunge în fața Curții Constituționale”, a avertizat Marie-Agnes Strack-Zimmermann, eurodeputată germană și președinta Comisiei pentru Securitate și Apărare a Parlamentului European.
Problema este cu atât mai complicată pentru coaliția condusă de Merz, formată din conservatori de centru-dreapta și social-democrați de centru-stânga, care deține una dintre cele mai fragile majorități din istoria postbelică a Germaniei. Merz este departe de a obține majoritatea de două treimi necesară pentru modificarea constituției.
Această situație riscă să lase Germania relativ neapărată în fața incursiunilor cu drone ale Kremlinului, cel puțin până când poliția își va dezvolta propriile capacități de reacție. Dar, potrivit unor oficiali, singura soluție durabilă ar fi revizuirea constituției pentru a permite armatei un rol mai activ pe plan intern.
„Lumea s-a schimbat și nu mai există o distincție clară între securitatea internă și cea externă. Privind înainte, trebuie să adaptăm prevederile constituționale la realitate”, a spus Röwekamp.