La ora 23:30, în data de 9 septembrie 2025, 23 de drone Gerbera, lansate de Rusia, intră în spațiul aerian al Poloniei. Un număr de 17 dintre ele nu au fost interceptate de forțele militare ale Varșoviei, prăbușindu-se abia după ce li s-a terminat combustibilul, se arată într-un raport al publicației Meduza, una de opoziție la adresa lui Putin, cu redacția în Europa.
Cele 6 drone interceptate au fost doborâte de aviația NATO cu rachete aer-aer de tip AMRAAM, o rachetă costând de două ori mai mult decât valoarea dronelor doborâte, la care se adaugă și costurile operațiunii aeriene.
La câteva zile, o dronă rusească intră și în spațiul aerian românesc, survolând 50 de minute. Două avioane F-16 au fost ridicate în aer, au interceptat drona, dar nu au doborât-o, ministrul Apărării Ionuț Moșteanu anunțând că aceasta a fost decizia piloților, aceștia având posibilitatea legală s-o distrugă.
“Drona a intrat în spațiul nostru aerian. Noi am avut două avioane în aer. După ce au identificat-o vizual, avioanele au avut permisiunea de a o doborî de la comandantul militar al operațiunii”, a declarat Ionuț Moșteanu, într-un interviu la postul TV Digi 24.
“Din acel moment, decizia a fost la piloți și la comandantul militar… nu a existat un contact vizual permanent al piloților cu drona. Avioanele F-16 zboară la o înălțime mai ridicată ca drona, iar aceasta din urmă are o amprentă mică pe radar, astfel că nu a existat un contact vizual permanent cu drona și nicio trasabilitate continuă pe radar. Astfel, piloții au evaluat situația și riscurile colateral, luând decizia să nu deschidă focul”, a explicat oficialul.
Vidul strategic
Cele două acțiuni ostile ale Rusiei asupra României și Poloniei, la care se adaugă și operațiunile de perturbare a traficului aerian din Danemarca și Germania, tot în urma lansării unor drone de pe vasele fantomă ale Rusiei din Marea Baltică, indică o slabă pregătire defensivă a NATO în contextul transformării rapide a conflictului militar.
În cei trei ani și opt luni de război între Rusia și Ucraina, confruntarea armată s-a transformat radical, punând sub semnul întrebării întreaga strategie de apărare a statelor naționale, dar și pe cea a NATO.
Este o campanie coerentă şi tot mai intensă menită să destabilizeze cetăţenii noştri, să ne testeze hotărârea, să divizeze Uniunea şi să slăbească sprijinul nostru pentru Ucraina. Şi a venit timpul să-i spunem pe nume. Este vorba de un război hibrid. Combaterea războiului hibrid al Rusiei nu ţine doar de apărarea tradiţională, e nevoie și de o nouă mentalitate din partea tuturor. Putem fie să ne ferim şi să privim cum ameninţările ruseşti se intensifică, fie să le facem faţă prin unitate, descurajare şi fermitate...
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene
Dezvoltarea aparatelor de zbor fără pilot, dar și a altor tipuri de arme acționate de operatori de la mare distanță, introducerea componentelor de inteligență artificială în ce privește deplasarea, alegerea țintei și modalitatea de lovire a acesteia au modificat din temelii modul de desfășurare a războiului.
Din păcate, nici SUA, nici statele europene nu au reușit să umple vidul strategic creat de noile tehnologii militare folosite în Ucraina, o mare parte din resursele de apărare fiind în continuare orientate spre producerea de echipament tradițional, în multe situații, ineficient în contextul creat de noul tip de conflict.
În Ucraina e Mad Max
“Unitățile sunt acum foarte mici, de ambele părți. Infanteriștii ucraineni se deplasează în perechi, iar rușii vin singuri sau tot în perechi. O formație de trei soldați e deja suficient de mare pentru a garanta un atac cu drone (FPV)”, a scris jurnalistul Neil Hauer, pe contul său de X/ Twitter, în urma unei discuții cu un ofițer din Brigada a 14-a, Ucraina, retrasă după 90 de zile din prima linie, pentru odihnă și refacere.
“Blindatele au dispărut aproape complet de pe câmpul de luptă. Tancurile, transportoarele și vehiculele grele sunt, aproape, inexistente. Am văzut blindate inamice de trei ori în 90 de zile. Acum, în prima linei se află doar oameni și drone”, a povestit infanteristul în interviul acordat lui Hauer.
“Când au loc atacuri rusești majore, acestea sunt, exclusiv, cu motociclete. Am asistat la un atac al rușilor cu 112 motociclete, fiecare transportând câte doi soldați. Aceste acțiuni rareori au succes. Doar zece din cei 224 de ruși implicați în asalt au supraviețuit”, a povestit infanteristul ucrainean.
Descrierea de mai sus pare, mai degrabă, a unei lumi distopice care aduce cu cea din seria de filme Mad Max, în care oamenii cu arme ciudate folosesc resturi de vehicule pentru a crea unele adaptate la o confruntare în afara oricăror reguli ale războiului și a strategiilor militare clasice.
Zidul de drone are găuri
Statele membre NATO nu au niciun răspuns tehnologic la o astfel de dezvoltare a conflictului. În plus, întâlnirea de la Copenhaga, care a avut ca scop și stabilirea unei strategii în privința creării unui zid comun de apărare împotriva dronelor rusești nu a dus la un plan concret, existând încă multe divergențe și semne de întrebare în ce privește modul de realizare și acțiune.
“Considerăm că este strategic ca flancul estic să fie mai bine protejat, în special în ceea ce privește apărarea aeriană. Așadar, ceea ce facem în această direcție este să creăm parteneriatele necesare, de exemplu, cu Ucraina, pentru a construi drone defensive pentru viitor”, a declarat Oana Țoiu, ministrul de Externe al României, la începutul lunii octombrie.
Ceea ce a anunțat șefa diplomației a fost confirmat și de ministrul Apărării, dar încă nu a fost făcut nici primul pas în această direcție.
“Obiectivul este să finanțăm prin SAFE (programul european de relansare a industriei de apărare) un proiect de producție de drone, deadline-ul fiind la final de noiembrie… şi, apoi, mai 2026 pentru semnarea contractelor. Deci sunt discuții în curs, dorim să finalizăm aceste discuții cu un joint venture concret între România şi Ucraina”, a declarat Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării.
Dar în declarațiile oficialilor români apar contradicții pentru că acest proiect cu Ucraina nu pare a fi integrat în cel al zidului de apărare împotriva dronelor, lansat de Comisia Europeană, existând posibilitatea să nu primească finanțare prin SAFE.
“…zidul de drone este o propunere a Comisiei Europene, care deocamdată nu e materializată în niciun fel. Am avut o primă discuție vinerea trecută cu comisarul Kubilius şi cu miniștrii apărării de pe flancul estic al NATO. Noi toți am cerut un nou instrument financiar sub formă de grant şi o colaborare rapidă pentru a crește capacitatea de apărare antiaeriană. Noi, România şi țările de pe flancul estic vizăm capabilități de apărare.
Noi nu atacăm pe nimeni şi asta să fie foarte, foarte clar, pentru că se discută de drone, cele mai multe drone care se fabrică în momentul ăsta nu sunt drone interceptoare, ci sunt drone de atac”, a mai declarat ministrul Apărării Ionuț Moșteanu.
Din declarațiile de mai sus reiese faptul că în acest moment, la nivelul Comisiei Europene, nu e clar care sunt componentele zidului de apărare împotriva dronelor și cum va fi finanțat.
De asemenea, nu e clar în ce constă parteneriatul dintre România și Ucraina pentru producția de drone. Oficialii de la București vor să dezvolte un program defensiv, bazat pe drone interceptoare, dar dezvoltarea acestora e abia la început.
“Noi nu avem nevoie de drone de atac, avem nevoie de drone interceptoare, un tip de drone care este încă în dezvoltare în Ucraina. Cei de acolo și-au impus o țintă de timp ca până la finalul anului să obțină o rată de succes de 65% cu dronele interceptoare împotriva dronelor rusești. Este un proces de dezvoltare industrială care e în curs şi care va continua într-un ritm rapid în lunile şi în anii următori”, a declarat Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării.
“Deci ideea că știe cineva de acum câte drone ne trebuie, aș fi hazardat să spun, spun doar că vrem să fim parte din soluția la această problemă”, a concluzionat oficialul.
Cheia e la Kiev
SUA, Europa, statele de pe flancul estic al NATO nu au o soluție generală, testată și validată cu privire la dezvoltarea soluțiilor defensive, bazate pe drone.
De asemenea, Ucraina, în urma conflictului cu Rusia, a parteneriatelor încheiate cu diferite companii europene din domeniul apărării și a investițiilor militare, dar și a faptului că a fost nevoită să găsească soluții rapide și inteligente la criza de militari, e cea mai avansată în domeniul dezvoltării dronelor interceptoare.
Kievul joacă un rol esențial în ce privește găsirea unei soluții eficiente pentru securizarea statelor NATO în fața agresiunii Rusiei în contextul noului tip de conflict militar.