Într-o discuție cu SpotMedia, Andreea Gudin, expertă în comunicare strategică, care a lucrat pentru o scurtă perioadă la Palatul Cotroceni, plecând în octombrie 2024, sugerează că există o legătură între persoane care fac parte din rețelele de influență ale Rusiei din România și persoane care au gravitat și gravitează în jurul lui Donald Trump, considerând că referatul publicat de procurorii români are multe lacune.
Citate sugestive din interviu:
- Vorbim de o coaliție care se menține la guvernare de foarte mult timp. E precum o căsnicie în care, chiar dacă cei doi parteneri nu se mai iubesc, au făcut foarte multe afaceri împreună și au multe rufe murdare de spălat.
- Toate materialele din presa internațională erau pe negativ. Toate îndreptate spre un stat slab, complice. Nu am găsit niciunul care să spună că nu noi, românii, suntem de vină.
- Când vorbim de ingerința unui stat, nu putem vorbi despre o acțiune singulară sau de un impuls bazat pe un singur element. […] Consider că a fost doar o parte dintr-un plan bine jucat.
- Brad Parscale, fostul șef de campanie a lui Donald Trump în 2016, a venit în România, începând cu 2018, într-un număr de vizite, la o conferință la Academia Română, urmată de întâlniri private. […] Mi se pare că atunci au fost primele contacte în zona de hai să vă arăt ce instrumente de PR folosim noi.
- La începutul lunii decembrie 2024, Antony Blinken deja confirmase ingerința rusă. […] Adică atunci când lucrurile deja căpătau o formă oficială, domnul Ponta a avut o luare de poziție cel puțin surprinzătoare.
Cum ți-a venit ideea să faci raportul tău? De ce ai considerat necesar să-l scrii?
Andreea Gudin: Mi s-a părut că au rămas foarte multe lucruri nespuse și modul în care a fost prezentat ultimul raport al procurorului general mi s-a părut simplist. Am simțit nevoia să aduc în spațiul public o problematică pe care eu o văd destul de clară și pe care cred că toată lumea a remarcat-o.
Era nevoie de un cadru general care să lege contextual mai multe etape, să ofere o poveste coerentă și să arate și ce putem face mai departe. Din acel raport al procuraturii ajungem într-un punct mort, ca în toate celelalte de până acum.
- Procurorul general: Legătura Georgescu-Potra începe în 2021. Vizite la Moscova în 2023 și 2024
- Prietenul lui Călin Georgescu, în drum spre Moscova. Paralizia statului n-a văzut tentaculele Kremlinului
Crezi că cei de la Parchetul General puteau face mai mult în acest rechizitoriu?
Andreea Gudin: Da, cred că puteau face mult mai mult. Dacă noi, în spațiul public, putem construi o cronologie a acestor evenimente, pentru că le-am trăit și ne-au afectat, nu văd de ce procurorii nu ar fi putut face același lucru.
Raportul tău se referă la perioada dinainte de 24 noiembrie, momentul alegerilor prezidențiale. Documentezi o serie de raporturi interumane, de contacte, de poziționări politice apărute în spațiul public. Oferi sursele deschise, creezi un context mai larg în care vedem conexiuni între persoane suspectate că promovează narațiuni și propagandă rusă în România, dar și legături cu oameni din SUA care au lucrat în campania lui Donald Trump din 2016 și care gravitează în jurul familiei Trump.
Pe de altă parte, raportul publicat de Parchetul General analizează ce s-a întâmplat după 24 noiembrie. De ce este importantă partea la care te referi tu?
Andreea Gudin: Pentru că prima linie din raportul Parchetului este superficială. Este linia pionilor. O analiză a ingerinței unui stat nu poate fi făcută doar printr-o acțiune singulară. Nu e un episod izolat. Tot acest segment trebuie pus într-un context mai larg pentru a înțelege rezultatul.
Din punctul meu de vedere, nu are sens ceea ce s-a întâmplat dacă nu privești ansamblul. Eu cred că a fost doar o parte dintr-un plan. Și nu poți înțelege asta din interiorul paradigmei — trebuie să ieși în afară și să vezi circumstanțele conexe. Asta am încercat să fac, urmărind firul narativ din 2019 până în prezent.
În raportul tău publici o scrisoare de susținere, semnată de Donald Trump, adresată lui Cosmin Gușă. Când a fost datată această scrisoare?
Andreea Gudin: Iunie 2024.
Deci, în iunie 2024, Donald Trump anunța susținerea publică pentru Cozmin Gușă, care se considera unul dintre posibilii candidați la președinția României. Pe de altă parte, în urmă cu patru luni Cosmin Gușă anunță public că este un susținător al lui Vladimir Putin. Cum explici această asociere?
Andreea Gudin: Această atitudine am observat-o la mai mulți dintre cei documentați în material. Să dăm un exemplu: Victor Ponta. În întâlnirea din 18 decembrie la Mar-a-Lago, întrebat de un jurnalist de la New York Times dacă Rusia a avut vreo implicare în procesul electoral din 2024, acesta a spus că nu, niciodată.
Deja fusese lansat raportul CSAT, confirmat de Antony Blinken și de doi senatori americani, unul democrat și unul republican, care făcuseră o vizită la București. Deci când lucrurile începeau să se clarifice, Victor Ponta a adoptat o poziție cel puțin surprinzătoare.
La fel, Marcel Ciolacu a avut luări de poziție similare. Nu cu o susținere directă pentru Putin, dar considerând că Rusia nu este un pericol pentru România. Nu mi-o explic complet, dar cred că este vorba de un joc organizat.
Strategia a fost organizată aici în țară sau există o înțelegere mai amplă, un fel de triunghi între oameni din cercul lui Trump, din Rusia și din România?
Andreea Gudin: Se vede foarte clar că e ceva care nu rimează. Ai oameni care erau anti-americani, devin pro-americani după ce Trump s-a întors la Casa Albă, dar sunt și pro-ruși. Nu cred că e doar o conjunctură. Ne aflăm în fața unei coaliții PSD-PNL care se menține la guvernare de foarte mult timp. E ca o căsnicie de conveniență: partenerii au multe secrete și interese comune. Nu pot să cred că liderii celor două partide mari au fost pasivi.
Cred că în această coaliție unul a jucat rolul de sacrificiu — PNL-ul, care a transferat voturi către Călin Georgescu. PSD-ul, prin Marcel Ciolacu, părea mereu în poziția de forță. Presa americană prelua doar mesajele PSD, niciodată pe cele PNL, lucru observat clar în perioada în care am fost consilier prezidențial.
De ce ar fi sacrificat PNL-ul alegătorii?
Andreea Gudin: Pentru că situația economică era proastă, deficitul mare, reformele lipsă. Era nevoie de o explicație, de un vinovat. S-a creat fenomenul AUR, dar nu era credibil. PSD nu putea genera încă un satelit, deci a făcut-o PNL-ul. Votanții PNL au fost redirecționați către Călin Georgescu, încercând să creeze o sperietoare pentru PSD. La un moment dat, strategiile lor electorale le-au scăpat de sub control.
În raportul tău apare și Brad Parscale, managerul campaniei lui Donald Trump din 2016…
Andreea Gudin: Parscale este un personaj foarte interesant. A ajuns șef de campanie printr-o ofertă de dumping, 1.000 de dolari, prin care se angaja să-i coordoneze comunicarea digitală lui Donald Trump. El a fost implicat în campania din 2016, una în care autoritățile americane au dovedit ingerința rusă. Raportul Mueller are peste un milion de file, cu tot cu anexe. Coincidență sau nu, Parscale vine în România exact în preajma datei în care este dat publicității raportul Mueller în SUA, aprilie 2018. A fost prezentat ca marele guru al campaniei americane, dar mie mi s-a părut că acelea au fost primele contacte de tip hai să vă arătăm ce instrumente de relații publice folosim noi în SUA. Parscale însuși a spus că vom vedea efectele acestor instrumente în ciclurile electorale următoare din România. Așa că nu văd de ce nu l-am crede. Este un om cu experiență în manipularea online.
După 2016, el a fost îndepărtat din echipa lui Trump. S-a scris că avut o cădere nervoasă. Mai are legături acum cu familia Trump?
Andreea Gudin: Da. Acel episod coincide cu momentul în care au început investigațiile lui Robert Mueller. Parscale a fost reținut sub incidența Baker Act, ceea ce-l putea duce spre o audiere în Senat. Cred că retragerea sa a fost strategică. Și-a continuat activitatea în Europa de Est, alături de Donald Trump Jr. și de alți apropiați ai familiei. De altfel, în 2024, site-ul campaniei lui Trump era semnat de compania sa, Campaign Nucleus. Deci a revenit, sub formă de consultant, dar nu ca manager.
După alegerile anulate din România, am văzut o campanie masivă online, cu postări și interviuri ale unor influenceri americani care atacau România. Ce a fost cu acea campanie?
Andreea Gudin: A fost un element de marketing, o diversiune. Candidatul pierduse, dar susținerea a continuat pentru a menține atenția asupra lui. Ca atunci când ai investit într-un produs și vrei să amortizezi costul de marketing.
Cred că s-a încercat păstrarea ideii că avem și noi elemente radicale, precum alte țări din Europa. Călin Georgescu a fost menținut în atenție ca personaj negativ pentru a justifica frica și tensiunea.
Rusia, cred eu, și-a atins obiectivul în momentul în care autoritățile nu l-au scos imediat din cursă, deși existau motive. Raportul SVR din martie 2025, care îl susținea pe Călin Georgescu, a oferit un pretext puternic pentru decizia AEP din 10 martie de a-l exclude. Mi s-a părut o mișcare calculată.
De ce crezi că AEP-ul a evitat o decizie mai rapidă?
Andreea Gudin: Pentru că nu exista o dovadă palpabilă. Lumea era confuză, iar sistemul părea complice. Am analizat presa internațională: 170 de materiale, 70 de titluri unice, toate negative, toate criticau statul român. Nu am găsit niciunul care să apere România. Toate arătau un stat slab și complice.
Crezi că acest rechizitoriu al procurorilor va schimba ceva?
Andreea Gudin: Mi-aș dori, dar nu cred. Jocurile politice și cele de politică externă sunt complexe. Nu poți să-l confrunți pe Donald Trump direct. România nu e într-o poziție de forță. Nu cred că se va întâmpla prea mult până nu vedem cine rămâne premier și cum se reconfigurează PSD. Jocul e încă deschis.
Crezi că se va uita cineva serios la ce s-a întâmplat înainte de 24 noiembrie?
Andreea Gudin: Nu cred. Sunt întrebări prea sensibile. Nu e vorba doar de informații, ci de cine le girează. Dacă s-ar fi dorit, s-ar fi întâmplat deja. În plus, parteneriatul dintre Parscale și o parte din presa românească e foarte bine înrădăcinat. Cuprinde aproape jumătate din mainstream. E ca în coaliția de guvernare — n-ai cum s-o dărâmi ușor.
Cum am ieșit ca țară din această experiență a alegerilor anulate? Am învățat ceva?
Andreea Gudin: Nu cred. Nu s-a schimbat nimic în tactică, acțiune sau viziune. Avem aceiași guvernanți și aceeași dorință de putere. Sistemul politic a rămas același.