În decembrie 2024, la scurt timp după șocul provocat de anularea alegerilor prezidențiale, un sondaj INSCOP publica o cifră surprinzătoare raportat la atmosfera încărcată și intensa propagandă de pe rețelele sociale: 87,5% din populație vrea ca România să continue să se îndrepte spre Occident, susținerea pentru Rusia fiind de doar de 4,1%.
Și mai neobișnuit, faptul că cifra respectivă e mai mare cu 10 procente față de ianuarie 2022, cu câteva săptămâni înainte ca Putin să atace Ucraina.
Deci războiul de la graniță a consolidat susținerea pro-occidentală a opiniei publice din România, iar sentimentul anti Rusia s-a accentuat.
Întrebarea care se pune: de ce, atunci, propaganda Kremlinului se intensifică, de ce Rusia a investit atât de mult pentru a schimba optica românilor, cu rezultate atât de slabe?
E adevărat că obiectivele Kremlinului sunt să creeze disensiune în societate, discurs al urii și violență, să provoace crize prin care să slăbească sistemul democratic și pluralismul politic. Pentru asta a încurajat mișcările fasciste, legionare din România și a promovat intens candidații extremiști, cum ar fi Călin Georgescu și George Simion.
Dar în ultima vreme se observă o ieșire la lumină a mai multor strategi, analiști și foști oameni politici care trec cu arme și bagaje de partea Rusiei. Interesant e că fac pasul respectiv după ce ani de zile au lucrat subtil, evitând să-și asume o atitudine vizibilă pro-Moscova.
Cu toată susținerea firavă în societate, astăzi se poate spune că s-a constituit o partidă rusă în România.
Un putinist declarat
„Cozmin Gușă, un cunoscut comentator politic român, pledează pentru un parteneriat strategic cu Rusia”, anunță agenția TASS, canalul oficial de informare din Rusia.
Și, într-adevăr, într-un articol de opinie, fostul secretar general al PSD și, pentru o scurtă perioadă, consilier prezidențial al lui Traian Băsescu, anunță că va milita pentru un parteneriat strategic cu Rusia.
„…în actualul context geopolitic-regional, cu SUA care părăsește zona, mă voi declara pro-rus în interes național. Voi milita pentru un parteneriat strategic România-Rusia fondat pe criterii civilizațional-ortodoxe. Cred că e singura variantă în care evităm intrarea în război. Ne putem recâștiga prosperitatea, dar și păzi resursele naturale de jaful occidental programat”, a scris Cozmin Gușă, într-un articol de opinie publicat în data de 25 mai.
Trebuie subliniat că după 1990 asistăm la o premieră, Gușă e prima personalitate politică, dar și cu o bogată carieră în mass-media care declară public că susține o apropiere de Rusia.
Nu face asta oricând, ci în momentul în care regimul dictatorial al lui Vladimir Putin se clatină și se fărâmă din cauza unui război de cucerire ce ține de peste trei ani.
În actualul context, declarația seamănă mai mult cu o sinucidere politică decât cu lansarea unei dezbateri sau a unei campanii care ar urmări anumite obiective pe termen scurt sau mediu.
“…îi anunț pe toți delatorii mei că abia de acum înainte mă pot eticheta ca pro-rus; timp de peste 20 de ani au făcut-o fără a avea o bază. Chiar zilele trecute, doar pentru că am anunțat că Putin și-a desemnat fostul guru de la Kremlin, pe Vladislav Surkov, să monitorizeze situația din România, dar și din Ucraina și Moldova, niște acoperiți din presa noastră m-au și desemnat rapid c-aș fi vreun ofițer de legătură cu sarcini operative”, a mai scris Cozmin Gușă.
Și pentru că a devenit oficial putinist, ideea din articol cu parteneriatul strategic România-Rusia a sunat bine la Kremlin, fiind imediat preluată de agenția TASS.
Întoarcerea acasă
O altă mișcare interesantă petrecută în ultimele zile a fost anunțul făcut de George Simion, liderul AUR, pe pagina sa de Facebook: „Noul consultant al AUR pe relații externe este Dan Dungaciu. Bine ai venit acasă!”
E greu să nu zâmbești la urarea făcută de Simion. În ea se ascunde un adevăr enunțat ironic. Pentru cine a urmărit evoluțiile publice ale celor doi e foarte greu să nu asocieze termenul de acasă cu Rusia.
Dan Dungaciu, profesor la Universitatea București, nu a făcut altceva în ultimii trei ani decât să prezinte, de la înălțimea statutului de expert în afaceri internaționale, cât de puternică e armata Rusiei, cum o să învingă Ucraina în două săptămâni, apoi, în câteva luni, cum Kremlinul deține superioritate strategică și economică.
Întoarcerea acasă a domnului Dungaciu coroborată cu parteneriatul strategic al lui Cozmin Gușă cu Moscova sugerează o schimbare de strategie în ce privește atacul hibrid al Rusiei asupra României.
Pe lângă faptul că și-a scos susținătorii la lumină, mai indică și o modificare a obiectivelor politice.
Accentul susținerii dinspre Moscova va fi orientat spre AUR, Kremlinul considerând că cele 5 milioane de voturi obținute în finala prezidențială de George Simion reprezintă o resursă promițătoare pentru a crea un puternic vector de influență rusească în România.
Aripa protectoare a Rusiei
Sunt semne că strategii de la Moscova vor renunța la rețeaua tip fagure, formată din mai multe grupuri, separate, fragmentate, care au același obiectiv, pentru a pune accentul pe susținerea și dezvoltarea unei mișcări politice extremiste, e vorba de AUR, care să aibă forța de a câștiga viitoarele alegeri parlamentare.
Principala preocupare a Kremlinului, prin indiciile oferite de cele două acțiuni publice, a lui Gușă și Dungaciu, e să evite destrămarea AUR, să-l păstreze unit, să aducă în jurul lui Simion cât mai multe forțe ideologice și să-l transforme în noul FSN, noul partid stat care ar urma să controleze România în următorii ani.
E greu de spus dacă proiectul va reuși. Trebuie luat în calcul și vulnerabilitatea lui Putin și contextul internațional, care nu-i e prea favorabil, dar dacă Moscova va cuceri Kievul, atunci, în scurt timp, România va intra din nou sub aripa protectoare a Rusiei, cu toate consecințele negative ce decurg de aici.