Vladimir Putin și-a prezentat condițiile pentru o încetare a focului și pentru încheierea războiului din Ucraina, în cadrul unei întâlniri între cele două părți, desfășurate luni la Istanbul.
Printre solicitările Rusiei se numără reducerea dimensiunii armatei ucrainene și recunoașterea limbii ruse ca limbă oficială.
În această săptămână, The Telegraph și-a întrebat cititorii: Ar trebui să accepte Ucraina termenii acordului de încetare a focului propus de Putin? Un covârșitor 92% dintre cei peste 20.000 de respondenți au spus nu.
Cititorii The Telegraph au argumentat că ceea ce a propus Putin nu sunt condiții de pace, ci „cereri de capitulare și subjugare totală”.
Iată de ce mulți dintre ei se opun unui armistițiu impus de Rusia.
„Acestea nu sunt condiții de pace”
Pentru mulți, acceptarea unor termeni care includ recunoașterea internațională a suveranității Rusiei asupra celor patru regiuni estice ale Ucrainei ar compromite curajul și determinarea de care ucrainenii au dat dovadă în fața invaziei ruse. Numeroși respondenți afirmă că Occidentul ar trebui să continue să sprijine efortul militar ucrainean.
John Hughes susține că Occidentul trebuie „să recompenseze tenacitatea incredibilă a ucrainenilor și să inunde țara cu arme cât mai multe și mai puternice, cât mai repede posibil”.
Într-un ton similar, cititoarea Hel Han afirmă că „Occidentul trebuie să sprijine Ucraina total, cu arme și sprijin politic”, altfel „alternativa este sumbră”.
Damian McDonald spune: „Occidentul - și Trump în special - ar trebui să pună capăt acestei farse odată pentru totdeauna. Înarmați Ucraina complet și lăsați-o să termine treaba!”
„Acestea nu sunt condiții de pace”, subliniază Stephen Bell. „Sunt cereri de capitulare și subjugare totală. E timpul să nu-l mai ascultăm pe Putin și să aplicăm cele mai dure sancțiuni.”
„Rușii sunt disperați și trag de timp”
Mulți cititori consideră că termenii propuși de Putin sunt un semn de disperare și sugerează că Rusia este împinsă cu spatele la zid.
Hughes afirmă că „rușii sunt rușinați și încearcă să câștige timp”.
Nick Matthews crede că este vorba despre „tactici de negociere de manual” din partea Rusiei. „Fac cele mai absurde cereri în speranța că vor putea negocia până la ceva care să le convină. Ucraina ar trebui să răspundă în același fel”, explică el.
La rândul ei, Hel Han observă că „Rusia pare într-o poziție tot mai slabă pentru a face orice fel de pretenții”.
Aceasta cere ca „arbitrii negocierilor de pace să le amintească faptul că nu sunt în niciun fel în poziția de a face cereri. Rusia este agresorul și trebuie să se retragă și să plătească reparații masive.”
- Fiica emisarului lui Trump, după atacul asupra Kievului: Am un sentiment ciudat că rușii nu vor pace
„Ucraina ar trebui primită în NATO”
În fața cererilor Rusiei, cititorii au pus sub semnul întrebării opoziția acesteia față de aderarea Ucrainei la NATO - o decizie care aparține Ucrainei și statelor membre NATO.
„Mi se pare că Ucraina a făcut concesii, iar Rusia niciuna”, spune un cititor anonim.
„Dacă invazia a fost despre extinderea NATO, iar Ucraina nu poate adera, de ce nu e asta o concesie suficientă?”
Cititorul Bernie Thompson nu este surprins „de intransigența lui Putin și a locotenenților săi”. El susține: „Ucraina ar trebui primită în NATO. Este singura limbă pe care Putin o înțelege, chiar dacă pretinde că nu.”
Thompson continuă: „Având în vedere că Rusia a încălcat Memorandumul de la Budapesta în 2014, Ucrainei ar trebui să i se returneze armele nucleare pe care le-a cedat.”
Președintele american Donald Trump a afirmat anterior că aderarea Ucrainei la NATO „nu este pe masă”.