Serviciul de spionaj al Rusiei susține într-un comunicat de presă că Parchetul General i-ar fi deschis dosar penal radicalului Călin Georgescu la cererea UE. Ce semnal transmite SVR? Că l-a lăsat din brațe?
Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse, SVR, lansează în premieră cu acest comunicat o acțiune pro-americană. Spionajul de la Moscova precizează astfel că elita totalitar-liberală europeană s-ar teme în mod clar de o „turnură conservatoare a Europei” sub influența lui Trump.
În efortul de a preveni un astfel de scenariu, Bruxelles-ul nu ar fi timid în privința mijloacelor. După „atacul asupra lui Georgescu”, se pot prevedea cu încredere noi încercări ale curentului liberal european de a suprima disidența în UE.
Ținta lor principală va fi Ungaria, ca „bastion al conservatorismului european”, iar un pretext convenabil vor fi alegerile parlamentare din această țară de anul viitor: „Bruxelles-ul este extrem de îngrijorat că noul lider american ar putea slăbi suprastructura globalistă europeană și se bazează în această activitate pe lideri conservatori cu orientare națională, precum premierul ungar Viktor Orban, premierul slovac Robert Fico și candidatul la președinția României Călin Georgescu”. Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse SVR încearcă să adâncească falia dintre UE și SUA, fiindcă acesta e unul dintre scopurile politicii externe moscovite.
În mod tradițional, de altfel, serviciul de spionaj al Rusiei folosește comunicatele de presă
- (i) în primul rând pentru a promova agenda politicii rusești;
- (ii) apoi, multe comunicate date de SVR de-a lungul istoriei sale conțin informații false sau manipulate, cu scopul de a crea confuzie sau de a destabiliza situația politică din țările vizate;
- (iii) SVR folosește tactica notificărilor oficiale pentru a submina încrederea populației unei țări în instituțiile sale democratice sau pentru a promova subiecte favorabile Rusiei;
- (iv) adesea serviciul de spionaj de la Moscova a acuzat statele occidentale, în special Statele Unite și Uniunea Europeană, de amestec în afacerile interne ale Rusiei sau ale altor țări, de spionaj, de dezinformare sau de destabilizare în zona sa de influență;
- (v) comunicatele de presă al SVR sunt folosite ca instrumente de propagandă;
- (vi) dar și pentru a transmite avertismente sau amenințări la adresa statelor sau organizațiilor care acționează împotriva intereselor Rusiei;
- (vii) nu de puține ori astfel de comunicate servesc ca mijloc de presiune sau intimidare.
Comunicatul de presă al SVR prin care e apărat candidatul extremist Călin Georgescu aplică în favoarea Rusiei toate cele șapte puncte. De altfel, și Ministerul de Externe precizează că depeșa serviciului de spionaj rusesc face parte „din seria de acțiuni hibride desfășurate de Federația Rusă pentru a submina democrația în România”, totul cu intenția „să scadă încrederea în autorități si să critice apartenența României la UE și NATO”.
Primul ministru Marcel Ciolacu s-a grăbit să scrie pe Facebook că Rusia „nu poate transmite autorităților române pe cine să ancheteze și pe cine nu”, „pe cine să aleagă românii și pe cine nu”, fiindcă nu e un model de bune practici și pentru că rușii își torturează și omoară opozanții politici. Pe scurt, serviciul de spionaj de la Moscova susține în comunicatul său că președintele Comisiei Europene. Ursula von der Leyen, ar fi jucat „un rol-cheie în declararea ca nevalabile a rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România” și că tot ea le-ar fi cerut autorităților de la București să îl interzică pe Călin Georgescu.
Prezidențiabilul Călin Georgescu s-a situat pe primul loc în urma primului tur de scrutin pentru Cotroceni din 24 noiembrie 2024, tur anulat de Curtea Constituțională din cauza intervenției Rusiei în sprijinul acestuia.
Săptămâna trecută, Parchetul General a formulat împotriva lui Georgescu șase capete de acuzare, între care cel mai grav se referă la instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, ceea ce în limbaj comun ar însemna tentativă de lovitură de stat.
Ieșirea serviciului de spionaj în favoarea prezidențiabilului Călin Georgescu se poate interpreta în limbajul diplomației internaționale și ca o formulă de compromitere a acestuia, ca semnal venit de la Moscova prin care i se transmite că e pe cont propriu. Datele strânse post-factum de serviciile secrete românești arată conexiunile oamenilor din jurul său cu Rusia iar discursurile lui au fost direct și subliminal pro-Putin.