În conferința de presă organizată de Alex Florența, procurorul general al României, în legătură cu trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu și alte 21 de persoane pentru infracțiuni contra ordinii constituționale, oficialul a declarat că Horațiu Potra încearcă să primească azil politic în Rusia.
“Elemente concrete cu privire la locul unde se află exact pentru a se putea solicita statului respectiv extrădarea în România în baza mandatului internațional de arestare nu avem. Avem indicii. Ce vă mai pot spune, în schimb, că există date certe care au rezultat din anchetă că în acest moment Horațiu Potra… face demersuri …autorităților din Rusia pentru obținerea de azil”, a declarat Alex Florența.
Atunci când șeful procurorilor spune că nu există elemente concrete despre locul unde se află Horațiu Potra, dar acesta face demersuri pentru a obține azil politic în Rusia, exprimarea acestuia indică în mod subtil faptul că autoritățile din România au indicii că mercenarul a ajuns la Moscova sau e pe cale să ajungă.
Ultima dată, Potra a intrat în atenția publicului în 8 ianuarie 2025, atunci când a fost fotografiat în holul unui hotel din Dubai, Emiratele Arabe Unite, în timp ce discuta cu Anait Martirosyan, o agentă imobiliară din Rusia. Atunci, conform imaginilor, cel mai probabil realizate în urma unei supravegheri a unui serviciu de informații, Potra i-a plătit rusoaicei o mare sumă de bani.
Confirmarea interferenței Kremlinului în România
În contextul noilor date prezentate de procurorul general, se poate presupune că, la acea dată, Horațiu Potra, asociatul lui Călin Georgescu, își aranja transferul și șederea în Rusia.
E puțin probabil că oficialii de la Kremlin se vor grăbi să-i ofere azil politic, asta ar însemna să recunoască oficial că Potra e agentul lor și-l protejează, dar ajungerea fostului membru al Legiunii Străine în Rusia confirmă încă o dată legăturile acestuia cu Kremlinul, dar și faptul că fostul candidat la președinție Călin Georgescu, asociat al lui Potra, e conectat la sistemul de putere și influență din Rusia.
Din fragmentele rechizitoriului de trimitere în judecată a lui Călin Georgescu, Horațiu Potra și alții, date publicității, reiese faptul că investigația s-a axat pe fapte petrecute după momentul primului tur al alegerilor prezidențiale care au avut loc în data de 24 noiembrie 2024, scrutin care a fost anulat ulterior de CCR, printr-o decizie în unanimitate.
“…cei doi inculpați, e vorba de Călin Georgescu și Horațiu Potra, au pus în discuție un plan conform căruia al doilea inculpat, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să desfășoare în data de 8 decembrie 2024 în municipiul București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest în manifestații caracterizate prin violență”, se arată în referatul procurorilor, dat publicității.
“Strategia urmărea, prin contagiune emoțională şi comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, se mai arată în raport.
Dacă în urma rechizitoriului și a trimiterii în judecată a celor doi conspiratori, autoritățile din România confirmă legăturile acestora cu Rusia, dar și faptul că țara noastră e o țintă a Kremlinului, iar acțiunile hibride se desfășoară cu intensitate, nu există în acest moment nicio poziție oficială în legătură cu vulnerabilitățile instituționale care au permis să se ajungă la declanșarea unei lovituri de stat.
“Încercările de lovituri de stat încalcă normele de drept penal, prin afectarea relațiilor sociale la care poporul a aderat (dându-le legitimitate) şi care sunt pe deplin legitime prin adeziunea sa la politicile exercitate prin puterea de stat, produsă prin alegeri derulate cu respectarea legii fundamentale”, se mai arată în referatul procurorilor.
Călin Georgescu a primit asigurări solide că va ajunge președintele României
Dacă se analizează succesiunea faptelor și intensa campanie desfășurată pe TikTok, dar și pe alte rețele sociale, avem de-a face cu o operațiune, total diferită de cea militară, investigată de procurori.
În rechizitoriul Parchetului General apare informația că, în anul 2019, Călin Georgescu a contactat-o pe judecătoarea Adriana Stoicescu, de la Curtea de Apel Timișoara, propunându-i să ocupe poziția de ministru al Justiției, atunci când va ajunge președinte.
Discuția dintre cei doi e interesantă din două perspective:
- arată că exista un plan subteran de promovare și susținere a lui Călin Georgescu de cel puțin 5 ani.
- sugerează că fostul candidat la președinție a primit asigurări pe care le considera importante și consistente că va ajunge șeful statului.
Dacă Georgescu nu ar fi câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, informația din investigația procurorilor nu ar fi avut nicio valoare.
Contextul creat de alegerile anulate in extremis de autoritățile din România și siguranța afișată de Călin Georgescu încă din anul 2019, când împărțea funcții prin țară, indică faptul că agenții Rusiei erau deja infiltrați la cele mai înalte nivele în structurile statului român.
Paralizia instituțională
Călin Georgescu nu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale doar în urma unei intense campanii pe TikTok, dar mai ales în urma unei paralizii instituționale pe mai multe paliere, provocate de agenții locali din rețelele de influență ale Rusiei.
Cercetarea prezentată de procurorul general reprezintă o dovadă consistentă a acțiunilor de dezinformare sistematice ale Rusiei în România din ultimii ani și a influențării substanțiale a alegerilor prezidențiale din 2024. Pentru că este o chestiune de siguranță națională, invit media să cerceteze în continuare faptele pe care Parchetul le-a putut face publice și să le prezinte publicului.
Nicușor Dan, președintele României
Chiar dacă au existat persoane care au observat desfășurarea conspirației, alertele venite de jos în sus au fost marginalizate, minimalizate sau blocate de cei infiltrați în instituții astfel încât la nivelul liderilor politici, de multe ori și cu complicitatea acestora, să nu se vadă pericolul în ansamblu și să nu se poată pune cap la cap informațiile și datele pentru a se reuși descrierea și amplitudinea operațiunii.
“Câștigarea primului tur al alegerilor prezidențiale din România, care a avut loc duminică 24 noiembrie 2024, de către Călin Georgescu, a fost cu totul surprinzătoare. Cu o candidatură prezentată în luna octombrie și fără să fi declarat niciun buget de campanie, acesta a obținut aproape 23% din sufragii (adică peste 2 milioane de voturi) făcând campanie aproape exclusiv online, în special pe platforma TikTok. Puțin cunoscut publicului larg înainte de alegerile prezidențiale, candidatul a fost creditat cu mai puțin de 1% din intențiile de vot în sondajele efectuate cu patru săptămâni înainte de scrutin și cu 10,6% din intențiile de vot între 20 și 21 noiembrie”, se arată în raportul realizat de agenția de securitate cibernetică a guvernului francez.
Faptul că după aproape 10 luni de la acele evenimente nu există investigații despre eșecurile instituționale și politice petrecute înainte de alegeri nu arată decât că pericolul nu a trecut, iar România rămâne încă vulnerabilă, cu toate că ne aflăm în fața începerii unui proces timid de vindecare.